Angina pectorala reprezinta forma cea mai frecventa a unei afectiuni mai largi denumite boala coronariana ischemica. Se caracterizeaza prin episoade tranzitorii si sporadice de durere in piept, localizata in spatele sternului, care survin in special la efort sau in alte conditii in care activitatea cardiaca trebuie sa creasca (frig, emotii, mese copioase).

Durerea anginoasa este simptomul cel mai evident si specific anginei pectorale. Are o serie de caracteristici dupa care se recunoaste si se diferentiaza de dureri din alte cauze:
Angina pectorala (durere in piept)
Localizarea durerii
Durerea anginoasa tipica se manifesta ca durere retrosternala (in spatele sternului), care poate sa mearga in umarul stang, bratul stang sau ambele brate, torace anterior, gat sau mandibula. Durerea precordiala (in zona inimii) sau durerea in spate sunt atipice ca localizare, dar posibile.

Tipul durerii
Caracterul durerii este constrictiv, de apasare, pe o suprafata mai mare si nu este asemenea unui junghi in punct fix. Durata durerii: In angina pectorala stabila criza dureroasa tine de obicei cateva minute (sub 15 minute), in timp ce in cazul anginei instabile si in infarctul miocardic durerea dureaza peste 20 – 30 minute.

Factori declansatori
Durerea apare de obicei la efort, cedand la intreruperea acestuia, dar poate aparea si in repaus. Ea mai poate sa apara si in conditii echivalente efortului (frig, postprandial, mese copioase).

Factori care amelioreaza durerea: de regula, durerea din angina stabila cedeaza de la sine, dupa incetarea efortului. O alta caracteristica a durerii anginoase este ca dispare rapid (in 1-2 minute) dupa administrarea de nitroglicerina sublingual sau sub forma de spray. Daca nu inceteaza dupa 20 – 30 de minute atunci durerea ori nu are cauza miocardica, ori este o suferinta cardiaca mai severa (angina instabila, infarct miocardic acut).

Cum apare angina pectorala?
Criza anginoasa este o afectiune a muschiului inimii, mai precis a vascularizatiei acestuia, care in diverse situatitii (ateroscleroza vaselor inimii, spasmul arterelor coronare) nu mai poate asigura fluxul necesar de sange si implicit oxigenarea adecvata a miocardului.

Crizele anginoase sunt deseori declansate de cresterea frecventei batailor inimii cum se intampla in efort fizic si stres emotional excesiv, sau in cazul spasmului arterelor coronare precum in trecerea brusca la temperaturi extreme sau consumul de alcool.

Diagnosticul anginei pectorale
Metoda cea mai utilizata in depistarea tulburarilor coronariene de tip ischemic este electrocardiograma (ECG). Acesta poate arata daca aportul de sange la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate evidentia modificari in ceea ce priveste ritmul inimii, tulburari de conducere, dar si modificari morfologice ale cordului (hipertrofii).

Se poate efectua in repaus (in afara crizei dureroase), in criza sau la efort. ECG de efort se efectueaza prin monitorizarea activitatii electrice a inimii in timpul mersului pe bicicleta medicinala sau pe banda rulanta. Este indicata la pacientii care au simptome la efort si pentru stratificarea riscului.

Ecocardiografia este o alta metoda utilizata in diagnosticul suferintelor de natura ischemica a cordului, prin vizualizarea modului in care muschiul cardiac se contracta (zone de normo/hipo/akinezie).

Cea mai exacta metoda de determinare a leziunilor vasculare la nivelul arterelor coronare o reprezinta coronarografia. Ea consta in vizualizarea pe ecranul unui aparat de radiografie a vaselor coronare dupa ce s-a injectat prin intermediul unui cateter o substanta radioopaca. Este o metoda invaziva si se adreseaza cazurilor cu indicatia medicului cardiolog.

Evolutia anginei pectorale
Este imprevizibila si adesea se poate complica. Dintre pacientii cu angina pectorala stabila 2 – 3% pe an fac infarct de miocard. Evolutia sa depinde de evolutia aterosclerozei (persistenta factorilor de risc), de complicarea placii de aterom si de numarul arterelor coronare afectate.

Tratamentul anginei pectorale
Obiectivul principal al tratamentului anginei pectorale este prevenirea evolutiei catre infarct si a mortii subite coronariene, care reprezinta principalele riscuri ale bolnavului coronarian. Se urmareste si diminuarea frecventei si intensitatii crizelor anginoase.

Terapia se areseaza:
  • - factorilor care produc dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen la nivel miocardic generand ischemie;
  • - factorilor de risc ai aterosclerozei ce influenteaza progresia bolii;
  • - leziunilor aterosclerotice
Deoarece ateroscleroza este principala cauza a anginei pectorale se recomanda unele masuri pentru redurecea riscului aterosclerozei. Acestea sunt masuri de preventie pentru afectiunile cardiovasculare si de protectie a aparatului cardiovascular:
  • - renuntarea la fumat;
  • - diminuarea consumului de alcool;
  • - reducere nivelului de colesterol
  • - adoptarea unei alimentatii sanatoase;
  • - renuntarea la sedentarism si crestera activitatii fizice;
  • - mentinera tensiuni arteriale in limite normale;
  • - mentinere unei greutati corporale adecvate;
  • - controlul nivelului glicemiei.
Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe clase de medicamente prescrise de cardiolog pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala. Aceste medicamente sunt nitratii cu actiune rapida, de scurta durata, nitratii cu actiune de lunga durata, beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, medicamentele hipolipemiante si antiagregante (pentru oprirea formarii trombului la nivelul placii de aterom).

In anumite cazuri, cand tratamentul medicamentos nu este eficient se pot efectua anumite proceduri, unele performate de medicul cardiolog interventionist sau altele de chirurgul cardiovascular. Acestea includ angioplastia coronariana ce consta in montarea de stenturi pe arterele obstruate sau procedeul chirurgical de inlocuire a vasului blocat al inimii cu un alt vas recoltat de la pacient.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Gripa, un debut brusc și violentGripa, un debut brusc și violent
20.03.2019

Gripa este o boală severă care determină niveluri ridicate ale mortalității. Se estimează că circa 5% și 15% din populația globului [ ... ]

Depresia, simptome și cauzeDepresia, simptome și cauze
20.03.2019

Stările depresive ce durează perioade îndelungate de timp nu sunt normale. În plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a  [ ... ]

Acrocianoza, scăderea cantității de oxigenAcrocianoza, scăderea cantității de oxigen
20.03.2019

Acrocianoza reprezintă o afecțiune caracterizată de micșorarea cantității de oxigen care ajunge la nivelul extremităților. Mâinile  [ ... ]

Nuca, un ingredient excelentNuca, un ingredient excelent
19.03.2019

Nuca reprezintă un ingredient excelent atât pentru prăjituri, cozonaci, pâine, biscuiți, ciocolată sau înghețată, dar și pentru m [ ... ]

Aloe Vera, terapii naturisteAloe Vera, terapii naturiste
19.03.2019

Aloe Vera conține minerale care au rolul de a potoli senzația de mâncărime de la nivelul pielii. De aceea, ea este foarte des folosită  [ ... ]

Despre transpirația excesivăDespre transpirația excesivă
19.03.2019

Cu toții cunoaștem senzația neplăcută când pielea este mai mereu umedă, iar hainele se lipesc de noi. Din păcate, există persoane c [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment