Deşi există multe tipuri de artrită (în realitate peste o sută), în acest articol vom folosi termenul „artrite", având în vedere osteoartritele, adică inflamaţiile articulaţiilor cauzate de uzarea ireversibilă, care evoluează odată cu vârsta. Alte afecţiuni serioase, cu simptome de artrite sau dureri ale articulaţiilor, vor fi prezentate şi examinate sub numele lor proprii: artrita reumatoidă, artrita lupus eritematos, artrita psoriazică, artrita gutoasă, bursita şi altele.
Osteoartritele, numite şi schimbări degenerative ale articulaţiilor, afectează de obicei articulaţiile cele mai exploatate ale femeilor după vârsta de 50-60 de ani şi ale bărbaţilor după 40-50 de ani. Cu toate că şi la femei şi la bărbaţi acest tip de artrită poate evolua în orice articulaţie, femeile sunt mai frecvent afectate de artritele încheieturilor mici ale mâinilor şi ale degetelor mâinilor, ale gâtului şi coloanei vertebrale, pe când artrita de tipul uzurii apare mai frecvent la bărbaţi, provocându-le dureri în articulaţiile care sunt supuse presiunii mari a greutăţii corpului: articulaţiile coapsei, gleznei, piciorului şi coloanei vertebrale.
Ultimele cercetări medicale au confirmat ipoteza dominantă de-a lungul ultimelor decenii, potrivit căreia osteoartrita are un caracter genetic. Aceasta înseamnă că tendinţa de dezvoltare a maladiei la rudele descendente este mare. Dacă aveţi dureri de articulaţii, precum şi rude care au suferit de artrită, credeţi că poate oare alimentaţia adecvată să vă ajute? Fiţi siguri că este o posibilitate reală.
Acidul nicotinic
Reduce senzaţia de durere şi creşte flexibilitatea articulaţiei dureroase după administrarea pe parcursul a cel puţin două-şase săptămâni. Practica medicală demonstrează acţiunea deosebit de eficientă a acidului nicotinic în cazul osteoartritei genunchilor. Din momentul când aţi simţit efectul acţiunii, exprimat prin reducerea durerii şi îmbunătăţirea flexibilităţii articulaţiei, reduceţi dozele stopaţi administrarea acestora.
Fiţi atenţi: citiţi paginile consacrate administrării acidului nicotinic. Unele persoane nu pot suporta dozele mari din cauza creşterii fluxului sangvin la nivel cerebral, a tensiunii arteriale şi a accelerării pulsului. Începeţi cu doze mici şi măriţi-le numai dacă suportaţi acidul nicotinic fără acţiuni secundare. întrerupeţi tratamentul dacă aveţi reacţii adverse.
Acidul pantotenic
Este util persoanelor cu dureri în articulaţii, dar nu dă nici un rezultat pentru bolnavii cu alte diagnostice, dar acelaşi lucru poate fi spus despre aproape toate metodele de tratare a artritelor, medicamentoase sau de alt tip.
În cercetările axate pe analiza acţiunii concomitente a acidului pantotenic şi a altor vitamine din grupul B, trei sferturi dintre pacienţii supuşi testărilor au certificat ameliorarea simptomelor după două săptămâni de tratament, mărturisind că simţeau un disconfort la sistarea administrării vitaminelor şi că se simţeau din nou mai bine la reluarea tratamentului.
Vitamina C
Joacă un rol important în formarea colagenului, un component de bază al oaselor şi cartilajului, şi este necesar să fie prezentă întotdeauna în complexul de vitamine şi proteine folosit pentru tratarea artritei.
Organismul are nevoie de vitamina C nu numai pentru a forma sau reface suprafaţa cartilaginoasă care acoperă capetele oaselor şi pentru a consolida structura lor de bază, ci şi pentru a construi şi fortifica tendoanele şi ligamentele care sunt fixate de oase.
Artrita se transmite ereditar şi din această cauză persoanele tinere, aflate sub incidenţa riscului artritei ereditare, trebuie să înceapă administrarea vitaminei C înainte de apariţia senzaţiilor dureroase şi distrugerea ireversibilă a articulaţiilor.
Vitamina E
Întrucât vitamina E protejează grăsimile de oxidare, ea reduce senzaţiile de durere atât în cazul imobilităţii articulaţiei afectate de osteoartrită, cât şi în timpul mişcării acesteia, ceea ce permite reducerea necesităţii administrării preparatelor anestezice şi antiinflamatorii. Cei mai mici pot beneficia de o cantitate sporită de vitamina E dacă li se asigură cu regularitate consumul alunelor şi seminţelor (majoritatea copiilor preferă seminţele de floarea-soarelui).
Seleniul
Acţionează eficient în prezenţa vitaminei E, reducând senzaţiile de durere şi alte senzaţii neplăcute în articulaţiile afectate de artrită. Administrându-le împreună, veţi obţine efectul scontat, chiar în cazul reducerii dozei zilnice de vitamina E.
Bor
Mai multe cercetări făcute în diferite ţări au demonstrat că osteoartritele sunt mai răspândite în regiunile unde solul conţine o cantitate insuficientă de bor. Administrarea profilactică a borului persoanelor din regiunile respective reduce senzaţiile de durere şi alte senzaţii neplăcute.
Acid linoleic şi untura de peşte
Cu ajutorul acidului linoleic şi a unturii de peşte organismul produce substanţe antiinflamatoare naturale, numite prostaglandine. Dar nu toate prostaglandinele sunt „bune" şi combat tumefierea şi durerea; unele mai degrabă provoacă tumefierea. Componenţa alimentaţiei influenţează, în bună parte, obţinerea prostaglandinelor „bune" sau „rele" şi, în consecinţă, vă veţi simţi mai bine sau vi se vor agrava inflamaţiile şi durerea.
În atenţia bolnavilor de diabet: untura de peşte poate fi cauza schimbărilor neaşteptate ale nivelului zahărului în sânge. Controlaţi-vă cu regularitate nivelul zahărului în sânge pe perioada în care consumaţi untură de peşte şi întrerupeţi tratamentul în cazul în care acesta devine dificil de controlat.
S-adenozina-L-meiionina (SAMe) este o substanţă derivată a aminoacidului metionină care intră în componenţa proteinei. Cercetările au demonstrat că bolnavii care au administrat SAMe simt o ameliorare reală a senzaţiilor de durere, o creştere a flexibilităţii articulaţiilor şi o reducere a rigidităţii mişcărilor; aceste rezultate surclasează în mod indiscutabil acţiunea preparatelor antiinflamatoare recomandate frecvent de către medici (cum este ibuprofenul, naproxenul sau indometacina) şi înregistrează un număr mult mai mic de efecte secundare.
Sensibilitatea alimentară, îndeosebi faţă de produsele din plante din familia solanaceelor, care conţin solanină, poate provoca dureri mari în articulaţiile afectate de artrită. Din grupul acestor plante fac parte cartoful, roşiile, toate felurile de piper (cu excepţia celui negru), vinetele şi tutunul. Solanaceele nu sunt suportate uşor de toată lumea, iar pentru persoanele deosebit de sensibile la substanţele specifice din componenţa lor acestea pot fi chiar extrem de nocive.
Administrarea cu regularitate a substanţelor antiinflamatoare puternice, de care facem rost cu uşurinţă şi care ne atenuează durerile de articulaţii, poate provoca iritarea mucoasei tractului gastrointestinal. Iar aceasta poate contribui la asimilarea din alimente a substanţelor chimice, care, la rândul lor, pot spori sensibilitatea faţă de alimentele pe care le consumaţi.
Căpătând o anumită sensibilitate faţă de unele produse, simptomele artritei se vor agrava de fiecare dată când veţi consuma alimentele respective. Consultaţi medicul alergolog pentru a descoperi, prin teste, produsele la care sunteţi sensibil. Apoi trebuie să acţionaţi sistematic, adică să excludeţi din alimentaţie, pe rând, unul câte unul, produsele suspecte.
Pe parcursul a trei-patru săptămâni nu consumaţi nici unul dintre ele pentru a vedea dacă vă veţi simţi mai bine. Dacă nu survine o ameliorare, atunci înseamnă că nu alimentele sunt cauza problemelor. Continuaţi investigaţiile, testând alte produse pe care le consumaţi. Dacă vă simţiţi mai bine în urma excluderii lor din alimentaţie timp de trei-patru săptămâni, este necesar să reluaţi consumul lor pentru a verifica dacă ele sunt cu adevărat cauza agravării simptomelor. Dacă starea se agravează, puteţi descoperi cu uşurinţă produsul nociv pentru organismul dumneavoastră, sau cel puţin un component al său.