Complicaţiile bolii determina o scurtare a duratei medii de viata cu 5 pana la 10 ani, comparabil cu boala Hodgkin st. IV.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afecţiunile reumatismale reprezintă cea mai frecvent raportata cauza de boala la populaţia adulta. 150 milioane de persoane din Europa suferă de o afecţiune reumatica acuta sau cronica in cursul vieţii. Sub denumirea generica de boli reumatice sunt cuprinse peste 100 de afecţiuni diverse, care determina durere, inflamatie si limitarea mobilităţii; odată cu creşterea speranţei de viata este previzibila creşterea frecventei acestor boli.
Generalităţi
Artrita reumatoida este o boala relativ frecventa ce afectează articulaţiile. In aceasta afecţiune se inflamează membrana sinoviala ce delimitează articulaţiile (in articulaţii exista nişte formaţiuni de ţesut moale cu rol in stabilitatea si mobilitatea articulara).
In timp, consecutiv aceastei inflamaţii (sinovita) se produce distrugerea articulaţiei, producând disfunctie articulara (articulaţia nu mai funcţionează normal).
Boala afectează de obicei femeile cu vârsta cuprinsa intre 40-60 de ani. Exista multe forme de artrita. Artrita reumatoida se caracterizează prin afectarea sinovialei (pârtilor moi) ale articulaţiei. Exista si o forma de artrita ce afectează copii (artrita reumatoida juvenila). O alta forma de artrita, numita osteoartrita, se caracterizează printr-o alta simptomatologie si necesita un alt tratament. Cauze
Cauza bolii nu este cunoscuta in totalitate. La unii poate fi implicata o anomalie genetica (moştenită de la părinţi) care creste probabilitatea de a dezvolta afecţiunea. Aceasta moştenire genetica face posibil ca sistemul imunitar al bolnavului sa atace ţesutul din articulaţiile corpului. Mai exista o ipoteza conform căreia sunt implicate bacterii, viruşi sau alte substanţe străine in aceasta activare patologica a sistemului imunitar.
Acest mecanism imun declanşează producerea unei inflamaţii cronice a sinovialei, o distrugere a cartilajului articular si o slăbire a ligamentelor si tendoanelor ce susţin articulaţia.
Inflamatia cronica mai determina si dezvoltarea si ingrosarea anormala a sinovialei, ceea ce poarta denumirea de panus. Acest proces are drept consecinţe distrugerea cartilajului, a osului subcondral (situat sub cartilaj), a ligamentelor si tendoanelor, iar rezultatul final este constituit de deformarea articulara.
Factori de risc
Singurul factor de risc cunoscut in artrita reumatoida este cel moştenit, probabil, genetic. Un factor genetic poate afecta funcţia sistemului imun, provocând imflamatii si eventual, distrugerea sinovialei articulare. Mai exista si alţi factori bănuiţi a avea o influenta in dezvoltarea bolii:
- sexul feminin (femeile sunt afectate de 2 ori mai frecvent ca bărbaţii)
- vârsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani (debutul bolii poate fi la orice vârsta, dar cel mai frecvent apare in intervalul descris mai sus).
Simptome
Un simptom precoce este cel de durere articulara, dar nu este caracteristic acestei afecţiuni, căci el poate apare in multe alte afecţiuni. In artrita reumatoida simptomele se dezvolta, in mod frecvent, pe o perioada de câteva săptămâni sau luni. Oboseala si anchiloza sunt de asemenea simptome ce apar precoce in artrita reumatoida. Frecvent pacientul scade in greutate si are stări de subfebrilitate (temperaturi cuprinse intre 37 si 37,9 grade celsius).
Simptomatologia articulara din artrita reumatoida consta in:
- articulaţii dureroase, umflate, sensibile, intepenite; se remarca o afectare simetrica a articulaţiilor (adică ambele articulaţii din partea dreapta si cea stânga a corpului), mai ales la nivelul mâinilor, incheieturilor mâinii, coatelor, a picioarelor (laba piciorului), genunchilor si a gatului
- redoare articulara matinala (nu poate mişca articulaţia); redoarea poate sa apară după perioade mai indelungate de somn sau imobilitate si durează cel puţin 60 de minute, uneori chiar câteva ore
- noduli; pot sa fie de diferite dimensiuni, cat o boaba de mazăre sau mai mari, uneori cat o minge de tenis; aceşti noduli apar la aproape 1/3 din bolnavi; aceşti noduli apar in regiunile periarticulare, supuse presiunii (ex: coate, genunchi, coloana vertebrala, picioare, etc).
Artrita reumatoida poate afecta mâinile, picioarele, gleznele, coloana vertebrala sau gatul. De obicei afectează simetric articulaţiile corpului si mai mult de trei seturi de articulaţii deodată.
Adiţional simptomatologiei articulare descrise mai sus, boala mai poate avea si efecte sistemice (in restul corpului), precum:
- oboseala
- lipsa poftei de mâncare
- scăderea in greutate
- subfebrilitati
- parestezii la nivelul mâinilor (amorţeala si furnicături)
Simptomatologia intalnita in artrita reumatoida nu este specifica bolii, ea regasindu-se si in alte afecţiuni.
Distrugerea articulara
Durerea, anchiloza (lipsa de mobilitate) si simptomatologia sistemica ce se intalneste in artrita
reumatoida poate afecta negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci. In timp, afecţiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformări articulare si la tulburări funcţionale ale acestora. Anumite probleme articulare pot debuta mai târziu in evoluţia bolii.
Mâinile si incheieturile mâinilor sunt cel mai frecvent afectate de deformările din artrita reumatoida.
- "gatul de lebăda" si deformările "in butoniera": ţesutul periarticular (din jurul articulaţiei) de la nivelul degetelor este modificat si cauzează incurbari anormale si anchiloze
- mărirea de volum a articulaţiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in stabilitatea articulara, ceea ce cauzează degetelor de la mâini sa se incline spre degetul mic (deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor (depinde ce tendon este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slăbirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare
- inflamatia Încheieturii mâinii poate limita capacitatea articulaţiei de a extinde si flecta mana. Picioarele sunt, de asemena, o localizare frecventa unde boala acţionează si produce deformări articulare, afectând la acest nivel mai mult de o treime din pacienţi.
- degetele picioarelor in "ciocan": cauzata de flexia anormala a degetelor datorata modificărilor produse in ţesutul periarticular
- haluce valg (halucele este degetul mare de la picior; valg inseamna ca este indoit spre celalalte degete), acest fenomen produce o excrescenţa osoasa la nivelul rădăcinii degetului mare
- subluxatia metatarsofalangiana (metatarsul este format de nişte oase ce fac legătura dintre degete si restul oaselor piciorului): slăbirea acestor articulaţii provoacă sprijinirea anormala a oaselor direct pe pamant
- piciorul plat: inflamatia articulaţiilor dintre oasele de la centrul tălpii produce aspectul de picior plat.