Termenul ateroscleroză provine de la cuvintele greceşti athere („terci") şi şi skleros („dur") Utilizăm acest cuvânt pentru a descrie depunerea formaţiunilor de grăsime şi colesterol pe pereţii arterelor. Procesul aterosclerozei sau îngustării arterelor poate avea loc în orice arteră din organism. Când acest proces are loc în arterele ce alimentează inima cu sânge, vorbim despre îmbolnăvirea arterelor coronare, care poate provoca accese de ischemie.
Acelaşi proces, desfăşurat în arterele cerebrale este numit dereglare vasculară cerebrală şi la această afecţiune ne referim de obicei atunci când vorbim despre „îngustarea arterelor". Ateroscleroza arterelor cerebrale determină îmbătrânirea şi ictusul (accidentul vascular cerebral).
Apariţia condensărilor de colesterol în arterele mari care duc sângele spre picioare, poate provoca crampe dureroase în pulpele picioarelor (aşa-numita claudicaţie intermitentă) în timpul deplasării chiar şi pe distanţe mici. Dar, în oricare vene ar apărea, aterosclerozâ prezintă acelaşi proces, care este cauzat de aceiaşi factori.
Cauza principală a aterosclerozei este tendinţa de producere a surplusului de hormoni în timpul alimentaţiei - o predispoziţie ce se amplifică odată cu vârsta. Dacă nivelul crescut de insulină în sânge se menţine o perioadă îndelungată, atunci în organism au loc un şir de procese neplăcute: retenţia surplusului de lichid, creşterea tensiunii arteriale, accelerarea procesului de acumulare a grăsimilor şi tendinţa de dezvoltare a diabetului.
În afară de acestea, mai există şi alte probleme care, de asemenea, se asociază cu aterosclerozâ: de exemplu, faptul că nivelul crescut de insulină stimulează ficatul să producă cantităţi mai mari de colesterol şi trigliceride, principalele grăsimi conţinute în sânge. Nivelul crescut de insulină vă obligă să produceţi cantităţi reduse de colesterol HDL (colesterol „bun") şi cantităţi sporite de LDL-colesterol, care are o densitate mai mică şi măreşte riscul îmbolnăvirii cordului.
Mai mult decât atât, nivelul crescut de insulină contribuie la realizarea unor schimbări ale structurii moleculei de colesterol, ceea ce accelerează procesul depunerii ei pe pereţii arterelor şi determină apariţia aterosclerozei. Dacă veţi adăuga la acest tablou şi alţi factori, care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, cum este fumatul, aveţi toate şansele să acceleraţi procesul de închidere a arterelor.
Indiferent de faptul că se poate întâmpla să fie absolut necesară eliminarea sau înlocuirea arterelor grav deteriorate, aflate într-un stadiu avansat de ateroscleroză, alimentaţia corectă vă poate ajuta să stopaţi evoluţia bolii. Să vedem cum putem realiza acest lucru.
Alegerea dietei corespunzătoare are un rol important în reducerea riscului aterosclerozei. Dacă respectaţi o dietă care vă asigură o cantitate necesară de proteine slabe, conţine multe fibre alimentare (ţesut celular), este bogată în legume cu conţinut minim de amidon, are cantităţi echilibrate de grăsimi animale şi vegetale şi, practic, nu conţine zahăr şi amidon rafinat, această dietă va contribui mai mult la stoparea îngustării arterelor decât consumul unui anumit tip de produs alimentar şi limitarea cantităţii consumate, ceea ce, de fapt, ar obligă organismul să producă cantităţi mai mari de insulină.
Variind felul de proteine consumate, folosind îndeosebi carnea de pasăre, adăugând cu regularitate în meniu produse marine şi peşte de apă dulce, produse lactate degresate, carne de porc şi de vită macră şi albuş de ou, vă veţi asigura 30% din norma caloriilor zilnice. Apoi consumaţi o cantitate suficientă de legume, din gama lor largă: verzi, galbene şi cu frunze de culoare verde-închis, precum şi orez şi ovăz, pentru a obţine 40% din norma caloriilor zilnice.
Trebuie să limitaţi consumul grâului, porumbului şi cartofilor, deşi nu este necesar să le excludeţi definitiv din alimentaţie, întrucât amidonul, asemeni zahărului, stimulează în mare măsură producerea insulinei. Ultimele 30% din norma caloriilor zilnice pot fi obţinute din grăsimi de origine animală şi vegetală. Aveţi grijă să consumaţi uleiuri vegetale produse prin metoda presării la rece, iar cantitatea de grăsimi animale să nu fie prea mare (aproximativ 10% din norma caloriilor zilnice).
Nu folosiţi pentru pregătirea aluaturilor uleiuri vegetale hidrogenizate, cum sunt margarina sau grăsimile vegetale solide; ele contribuie efectiv la dezvoltarea aterosclerozei. Şi nu prăjiţi nimic!
Chiar şi grăsimile de cea mai bună calitate, iniţial nedăunătoare sănătăţii, îşi schimbă structura chimică dacă sunt supuse temperaturilor foarte înalte.
Alimentaţia bogată în ţesuturi celulare permite stoparea creşterii nivelului de colesterol, întrucât fibrele au capacitatea de a imobiliza colesterolul în intestine şi, astfel, pot reduce gradul lui de asimilare. Respectând o anumită dietă, alcătuită după principiile enumerate mai sus. veţi fi de acum pe calea cea bună, asigurând organismului o cantitate sporită de fibre alimentare.
Organismul foloseşte acizii graşi esenţiali în calitate de materie primă din care produce o familie întreagă de substanţe chimice, numite eicosanoide.
Asemeni altor familii de substanţe chimice, unele eicosanoide pot fi considerate "bune", iar altele „rele". Eicosanoidele „bune", pe lângă alte funcţii utile pe care le au, reduc riscul îmbolnăvirilor cardio-vasculare (maladiile cordului şi îngustarea arterelor) şi nivelul tensiunii arteriale. Puteţi începe cu o dietă în baza recomandărilor propuse mai sus, în vederea pregătirii organismului pentru tratamentul următor: administraţi acid linoleic şi untură de peşte în raportul 1:4, de 1-3 ori pe zi.
Poliena conţine acid linoleic şi untură de peşte, amestecate în proporţia necesară. Dacă nu puteţi face rost de acest preparat, folosiţi acidul linoleic din componenţa produsului numit ulei enoteric, şi, de asemenea, untură de peşte. Întrucât acestea nu vor fi forme pure, dozarea în mg va fi dificilă. Puteţi obţine un substitut acceptabil combinând capsule cu ulei enoteric, capsule cu untură de peşte şi vitamina E.
Deficitul acidului folic poate creşte riscul îmbolnăvirii de ateroscleroză, deoarece organismul uman are nevoie de această vitamină pentru a transforma un aminoacid, homocisteina (conţinut de moleculele proteinice şi care contribuie la amplificarea tendinţei de îngustare a arterelor organismului), în alt aminoacid, metionina, care nu are această particularitate.
Insuficienţa vitaminei B6 (piridoxinei) poate, de asemenea, să influenţeze dezvoltarea aterosclerozei din aceeaşi cauză comună şi vitaminelor grupei B şi acidului folic, căci el este tot o vitamină din această grupă. Vitamina B6 transformă homocisteina în alt aminoacid. de asemenea inofensiv, numit cistationină. In absenţa vitaminei B6, homocisteina se lipeşte de pereţii arterelor, ceea ce determină creşterea probabilităţii de depunere a colesterolului.
Deficitul vitaminei B12 are şi el drept consecinţă depunerea homocisteinei pe pereţii arterelor, din aceeaşi cauză, comună pentru toate vitaminele din grupa B. Vitamina B12 transformă homocisteina în inofensiva cistationină.
Ca urmare a deficitului vitaminei C în organism, în artere se formează structuri microfibrilare patologice slabe. Formarea acestor structuri are loc pe baza unor grăsimi conţinute în sânge, care ,,peticesc" locurile lezate de pe pereţii arterelor. Aceste „peticiri" pot deveni apoi centre ale acumulărilor de colesterină, care reduc diametrul arterei şi o fac mai dură.
Administrarea zilnică a vitaminei E poate reduce riscul maladiilor cordului (după toate probabilităţile, inclusiv a aterosclerozei).
Carenţa de calciu poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei din câteva cauze: poate contribui la creşterea nivelului de colesterol şi trigliceride, precum şi la predispoziţia de depunere a trombocitelor (celule sangvine speciale, care se adună în locul afectat de pe peretele arterei pentru a opri scurgerea sângelui şi a începe procesul formării trombului).
Măriţi cantitatea de calciu din alimentaţie, pentru a preveni asemenea probleme, dar cu măsură, fără să exageraţi. Nivelul prea mare de calciu poate contribui la condensarea arterelor. Consumul zilnic de calciu trebuie să fie de aproximativ 1500 mg (conţinut în alimentaţie sau sub formă de preparate speciale). Calciul şi magneziul acţionează în cuplu şi dacă vă este prescris unul dintre ele trebuie să-l consumaţi şi pe al doilea.
Deficitul cromului poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei, iar administrarea lui poate normaliza nivelul grăsimilor din sânge, adică poate creşte cantitatea de colesterol „bun" şi reduce cantitatea celui „rău".
Insuficienţa magneziului creşte riscul aterosclerozei arterelor cordului, atacurilor de cord şi modificărilor pernicioase ale ritmului cardiac. Suplimentele de magneziu pot preveni calcifierea (îngustarea) vaselor sangvine din tot corpul. Administraţi aspartat de magneziu în doze zilnice de 200-500 mg. Magneziul acţionează împreună cu calciul şi trebuie să consumaţi ambele substanţe dacă vă este prescrisă una dintre ele.
Deoarece organismul trebuie să conţină seleniu pentru sinteza propriei glutationperoxidaze, o enzimă ce eliberează organismul de radicalii liberi, deficitul seleniului poate creşte riscul distrugerii ţesuturilor de către radicalii liberi. Oxidarea celulelor colesterolului LDL (distrugerea de către radicalii liberi) poate, de asemenea, contribui la introducerea lor în pereţii vaselor sangvine.
Administrarea zilnică a beta-carotenului contribuie la reducerea riscului îmbolnăvirilor cordului. Măriţi consumul alimentelor care conţin beta-caroten, cum sunt legumele verzi şi galbene şi legumele cu frunze de culoare verde-închis.
Unele cercetări au demonstrat calităţile coenzimei Q10 în reducerea riscului aterosclerozei şi a capacităţii sângelui de a forma rapid tromburi. Dacă diametrul arterelor calcifiate devine foarte îngust din cauza aglomeraţiilor de colesterol, chiar şi un tromb mic poate închide artera şi opri circuitul sângelui, provocând un acces de stenocardie.
Alimentaţia cu conţinut mare de zahăr şi amidon rafinat contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, sporind cantitatea de insulină din sânge. Excludeţi sau reduceţi drastic consumul amidonului rafinat aflat în diverse surse alimentare: făina de grâu şi porumb, măcinată mărunt, toate felurile de zahăr şi toate alimentele care conţin aceste substanţe.
Consumul excesiv de alcool poate creşte riscul apariţiei aterosclerozei, în vreme ce consumul cumpătat de alcool poate fi chiar util. Trebuie să vă limitaţi consumul zilnic de alcool la un nivel nu mai mare de un pahar cu vin. o cutie sau o sticlă mică de bere sau băuturi tari. care conţin nu mai mult de 30 ml de alcool pur.