Tumorile canceroase se formează din celule normale care, deteriorându-se, nu mai pot fi controlate de organism şi îşi întrerup exercitarea funcţiilor. Ele încep să se înmulţească rapid, formând o tumoare care creşte, pătrunde în ţesuturile învecinate, controlând şi funcţionarea lor.

Câteva miliarde de celule ale organismului suferă asemenea transformări zilnic, însă, atâta timp cât sistemul imunitar recunoaşte aceste celule înainte de înmulţirea lor, totul este în ordine. Dereglarea sistemului imunitar este cea care creează condiţiile propice pentru evoluţia tumorii.

Cancerul care afectează glanda mamară se poate manifesta atât în perioada de tinereţe, până la menopauză, cât şi după aceea. Aceste două tipuri de cancer se deosebesc în mod esenţial. În primul caz, evoluţia cancerului este condiţionată într-o mare măsură genetic, adică celulele moştenesc capacitatea de a ieşi de sub controlul organismului.

Cancerul înregistrat mai târziu, după menopauză, este mai puţin condiţionat de ereditate. Tumorile timpurii sunt mai agresive, cresc mai repede şi se supun mai greu tratamentului. Însă, indiferent de deosebirile dintre cele două tipuri de tumori, evoluţia lor este influenţată de aceiaşi componenţi alimentari.

Substanţele alimentare pot reduce probabilitatea apariţiei cancerului, pot creşte efectul tratamentului, însă nu prezintă un remediu pentru această maladie.

Vitamina C, în calitate de antioxidant, previne formarea radicalilor liberi care deteriorează celulele glandei mamare şi cresc riscul evoluţiei tumorii. De aceea, dacă în familia dumneavoastră au fost cazuri de cancer mamar, trebuie să administraţi preparatele vitaminei C. Dacă deja aveţi cancer şi urmaţi (aţi urmat) un tratament, veţi avea nevoie de doze mari de vitamina C pentru restabilirea leziunilor provocate de intervenţia chirurgicală şi, de asemenea, de iradiere şi chimioterapie.

Deşi preparatele ei există şi sub formă de pastile şi capsule, vă recomandăm forma cristalică (pulberea), întrucât ea este tolerată mai bine de stomac. Dacă sunteţi în stare de convalescenţă după o intervenţie chirurgicală sau urmaţi o cură postoperatorie, veţi avea nevoie de o cantitate şi mai mare de vitamina C.

Vitamina D creşte durata vieţii bolnavilor de cancer mamar. Această vitamină este capabilă să stopeze înmulţirea celulelor tumorale. Fiţi atenţi: vitamina D se acumulează în organism şi cantităţile foarte mari pot provoca simptomele intoxicaţiei.

Vitamina E reduce riscul evoluţiei tumorilor precanceroase (care pot deveni maligne) ale glandelor mamaie. Controlaţi-vă tensiunea arterială, întrucât vitamina E poate provoca hipertensiunea. Dacă tensiunea este normală, din săptămână în săptămână puteţi creşte doza. Înainte de fiecare creştere luaţi-vă tensiunea arterială, care nu trebuie să depăşească 140/90.

Selenari acţionează, împreună cu vitamina E, în calitate de oxidant şi reduce riscul evoluţiei cancerului. Administrând împreună aceste preparate, puteţi reduce doza de vitamina E, în cazul în care aceasta vă creşte tensiunea arterială.

Consumul grăsimilor creşte riscul evoluţiei cancerului mamar, în perioada de după menopauză, întrucât ele au, de obicei, o putere calorică mare şi sunt bogate în zahăr.

Acizii graşi esenţiali reduc riscul îmbolnăvirii de cancer şi contribuie la îmbunătăţirea efectului curativ al iradierii şi chimioterapiei. Mulţumită consumului produselor nesupuse încălzirii, care conţin acid linoleic şi untură de peşte în proporţia necesară, în organismul dumneavoastră se vor produce mai multe eicosanoide „bune", ceea ce va contribui la întărirea sistemului imunitar. Evitaţi produsele prăjite în ulei.

Suplimentaţi macrocomponentele de bază cu acid linoleic şi untură de peşte în proporţie de 1:4. Administraţi acest supliment de 1-3 ori pe zi. Poliena conţine deja acidul linoleic şi untura de peşte în proporţia necesară. Dacă nu puteţi face rost de acest preparat, procuraţi din farmaciile naturiste ulei enoteric (care conţine acid linoleic) şi untură de peşte.

În atenţia bolnavilor de diabet: untura de peşte poate fi cauza schimbărilor neaşteptate ale nivelului zahărului în sânge la unii diabetici. Urmăriţi cu atenţie nivelul zahărului în sânge, când consumaţi untura de peşte, şi stopaţi tratamentul, dacă nivelul zahărului devine dificil de controlat.

Încă o sursă de de acizi graşi esenţiali o reprezintă uleiul pur sau extrapur de măsline, preparat prin metoda presării la rece. Vă recomandăm folosirea acestui ulei pentru prepararea alimentelor (dar fără să le prăjiţi!).

Fibrele contribuie la diminuarea riscului îmbolnăvirii, întrucât ele imobilizează hormonul sexual feminin estrogen în intestin şi contribuie la eliminarea lui din organism. Este cunoscut faptul că estrogenul stimulează creşterea tumorii glandei mamare; de aceea, dacă suferiţi de această boală sau dacă în familie aţi avut cazuri de cancer mamar, chiar şi o reducere neînsemnată a nivelului estrogenului, cu ajutorul fibrelor, poate avea pentru dumneavoastră o importanţă deosebită.

Creşterea consumului fibrelor se realizează printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume fibroase (cum sunt salatele, broccoli, conopida, spanacul, fasolea verde) şi prin evitarea produselor cu conţinut bogat în amidon, cum sunt cartoful şi produsele din făină de calitate superioară. Înlocuiţi-le cu boabe integrale, orez, ovăz şi bob.

Pentru a creşte consumul fibrelor puteţi suplimenta alimentaţia cu preparate fibroase din comerţ. Începeţi cu o doză mică. Creşteţi treptat doza. Nu uitaţi: doza trebuie crescută treptat, în mai mult de o săptămână. Permiteţi organismului dumneavoastră să se obişnuiască cu fiecare nivel nou de consum, înainte de a trece la următorul. În caz contrar veţi avea simptome ca balonarea şi colicile.

Beta-carotenul reduce riscul îmbolnăvirii de alte forme de cancer, dar în cazul cancerului mamar rolul beta-carotenului nu este clar (pe de altă parte, administrarea unei oarecare cantităţi suplimentare din această substanţă nu vă va dăuna). Zarzavaturile şi legumele galbene sunt utile, întrucât prezintă surse de fibre şi conţin cantităţi importante de beta-caroten.

Cancerul mamar şi tumorile precanceroase se înregistrează mai frecvent în cazul unui deficit de iod. Suplimentarea alimentaţiei cu iod poate contribui la reducerea riscului îmbolnăvirii. Pentru prepararea alimentelor vă sfătuim să utilizaţi sarea iodată.

Din cele mai vechi timpuri se consideră că grăsimile saturate contribuie la evoluţia cancerului mamar (care se înregistrează după menopauză). Deşi în multe lucrări a fost descrisă relaţia dintre frecvenţa îmbolnăvirii şi consumul grăsimilor de către animalele de laborator, cercetările medicale recente nu au depistat o asemenea relaţie în cazul oamenilor.

Cauza acestei contradicţii constă, după toate probabilităţile, în faptul că valoarea calorică mare a alimentaţiei contribuie, de asemenea, la evoluţia tumorii maligne. Iar consumul mare de grăsimi duce la obţinerea unor valori calorice mari. Mai mult decât atât, noi rar consumăm numai grăsimi; cine ar putea să mănânce o bucată mare de slănină sau unt, goale? Dar, amestecând untul cu zahărul pudră, ce obţineţi? Glazură pentru produsele de patiserie. Şi amatorii de dulciuri, bineînţeles, nu vor putea rezista ispitei.

Astfel, consumul grăsimilor şi îmbolnăvirea de cancer se dovedesc a fi interdependente în mare măsură din cauză că grăsimea ajunge în organism, de obicei, împreună cu zahărul şi un număr mare de calorii, iar ambele contribuie la evoluţia cancerului. Cum se poate reduce, totuşi, acest risc?

Străduiţi-vă să evitaţi supraalimentaţia. Limitaţi consumul cărnii grase şi al gălbenuşului de ou (dar nu al albuşului). Reduceţi valoarea calorică a alimentaţiei până la nivelul care vă va permite să vă menţineţi greutatea normală şi să aveţi sub control cantitatea de grăsimi.

Conţinutul optim de grăsimi pentru bărbaţi este de 15-20%, iar pentru femei, de 22-28%.

Alcoolul măreşte probabilitatea evoluţiei diferitelor tipuri de cancer mamar. Chiar şi consumul limitat de alcool (100 ml pe zi) poate creşte riscul îmbolnăvirii; este valabil şi în cazul berii, chiar dacă ea conţine o cantitate relativ mică de alcool. Dacă în familia dumneavoastră au fost cazuri de îmbolnăvire de cancer mamar sau dumneavoastră suferiţi de această maladie, reduceţi sau stopaţi consumul alcoolului.

Zahărul contribuie la evoluţia cancerului mamar atât în cazul animalelor, cât şi în cazul oamenilor. Este deosebit de importantă reducerea cantităţilor de zahăr consumate, fiindcă acest produs are o pondere calorică sporită faţă de carne, lapte şi legume. Reduceţi considerabil consumul zahărului sau excludeţi-l complet din alimentaţia dumneavoastră.

Fierul are o mare însemnătate pentru dezvoltarea tumorii. Conform cercetărilor, în cazul măririi nivelului de fier în organism, cresc şi şansele de înmulţire ale celulelor tumorale. Dacă în familia dumneavoastră au fost cazuri de îmbolnăvire de cancer mamar, administraţi fierul numai în cazul deficitului sau al anemiei.

Dacă în alimentaţie peste 30-35% din calorii vor reveni grăsimilor polinesaturate, cum sunt cele din uleiul de porumb, acest fapt poate slăbi sistemul imunitar şi creşte riscul îmbolnăvirii de cancer mamar. Pentru a reduce riscul, puteţi obţine acelaşi număr de calorii din grăsimi, însă este necesar să consumaţi, concomitent, cantităţi egale de grăsimi polinesaturate (ulei de porumb), mononesaturate (ulei de măsline, untură de peşte, ulei enoteric) şi grăsimi saturate (unt, slănină).

Problemele apar din cauză că uleiurile polinesaturate sunt nestabile din punct de vedere chimic şi se oxidează rapid. Dacă în alimentaţia dumneavoastră majoritatea grăsimilor sunt polinesaturate, organismul are nevoie de o protecţie antioxidantă, adică de cantităţi suplimentare de vitaminele C şi E. Fără o astfel de protecţie, consumul intensiv de grăsimi polinesaturate va avea drept consecinţă deteriorarea ţesuturilor şi afectarea sistemului imunitar, prin urmare creşterea riscului apariţiei tumorii maligne.

Pentru ca aceste grăsimi nestabile să nu se altereze în timp, producătorii, de obicei, le supun prelucrării la temperaturi înalte. În consecinţă, moleculele grăsimii se reorganizează, devin mai stabile, însă, conform rezultatelor unor cercetări recente, mai nocive pentru organism şi chiar cancerigene.

Asemenea schimbări ale structurii grăsimilor au loc în cazul preparării alimentelor la temperaturi înalte, de exemplu, la prăjire. Utilizaţi pentru prepararea produselor alimentare ulei de măsline sau untdelemn pur sau extrapur. Consumaţi mai mult peşte de apă dulce (ton, macrou, scrumbie, somon). Şi nu prăjiţi alimentele sub nici o formă.