Definitie - Cardiopatia ischemica (CI) reuneste un grup de afectiuni, care au în comun o tulburare miocardica conditionata de dezechilibrul dintre fluxul sangvin coronarian si necesitatile miocardice, produs de modificarile survenite în circulatia coronara.
Forme clinice
CLASIFICAREA propusa de OMS (1992) si actualizata de Societatea Internationala de Cardiologie prevede urmatoarele forme de cardiopatie ischemica:
- moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop cardiocirculator);
- angina pectorala;
- infarctul miocardic (2 luni);
- insuficienta cardiaca de origine ischemica (altfel numita cardiomiopatie ischemica, OMS 1994);
- disritmiile cardiace de origine ischemica.
Sistemul afectat: cardiovascular.
Incidenta / Prevalenta. CI este cauza majora de morbiditate în tarile industrializate, constituind circa 49%. Mortalitatea prin CI reprezinta aproximativ 25% din mortalitatea totala la adulti peste 35 ani. 1/2 din mortile coronariene (indiferent de vârsta) se produc subit.
Predominare de vârsta: CI se întâlneste la persoanele de vârsta > 40 ani.
Predominare de sex: Frecventa CI creste cu vârsta si este > la barbatii de vârsta 40-65 ani. Dupa vârsta de 65 ani CI se repartizeaza egal în functie de sex.
Semne si simptome - vor fi în functie de forma clinica a CI (vezi compartimentele corespunzatoare).
Cauze
Se disting 2 grupe etiopatogenice ale CI.
Ateroscleroza coronariana - cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocând în cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene.
Cauze nonaterosclerotice, care sunt foarte heterogene si pot produce ischemia coronariana prin diferite mecanisme:
- obstructia fixa a lumenului, afectarea peretelui arterei coronariene sau a structurilor vecine cu îngustarea consecutiva a lumenului, spasm coronarian (obstructie dinamica), inegalitate aport/consum miocardic de oxigen;
- anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene;
- anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc.);
- emboliile coronare care determima, în special, infarcte mici;
- disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta);
- ocluzia ostiului coronar (în disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta);
- traumatismele toracice;
- vasculita coronara (în poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis etc.);
- tromboza primara coronariana (în trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata etc.);
- anomalii de metabolism;
- boala de vase coronare mici (intramurale);
- dezechilibrul aport-necesar de oxigen în stenoza aortica, hipertensiune arteriala cu hipertrofie ventriculara ctc.
Factori de risc
Factorii predispozanti ce înlesnesc aparitia CI:
- ereditatea (predispunerc genetica);
- sexul: barbatii (preponderent cei tineri) se afecteaza mai frecvent;
- vârsta: maximum de frecventa între 50-60 ani;
- alimentatia bogata în grasimi animale si glucide;
- profesia: cea care favorizeaza sedentarismul si stresul.
Factorii precipitanti ce declanseaza criza anginoasa:
- efortul fizic;
- stresul;
- interventiile chirurgicale;
- noxele: alcoolul si fumatul;
- unele droguri: simpatomimeticele etc.
Diagnosticul - se stabileste în baza acuzelor, anamnezei, examenului clinic si examinarilor paraclinice.
Diagnosticul diferential - se face în functie de forma clinica a CI.
Investigatii de laborator - analiza urinei exclude patologia renala, dozarea lipidelor (colesterol total, lipide cu densitate mica si cu densitate mare), glicemia pentru diagnosticarea diabetului zaharat, creatinina, hematocritul, functia tiroidei.
Schimbari morfologice - sunt în functie de forma clinica a CI.
Teste speciale - testul de efort: ECG în 12 derivatii înainte, în timpul si dupa efort fizic pe un covor rulant sau utilizând o bicicleta ergometrica.
Investigatii instrumentale
- radiografia toracica (pentru diagnosticarea cardiomegaliei).
- arteriografia coronariana evidentiaza anatomia coronarelor si poate fi utilizata pentru a exclude aceasta afectiune.
- ECG - anomalii de repolarizare (modificari ale undei T si a segmentului ST si tulburari de conducere intraventriculara în repaus), care însa nu sunt specifice pentru CI. Modificarile cele mai caracteristice includ denivelarea segmentul ST (ST subdenivelat, de obicei, în crize de angina pectorala).
Educatia pacientului - pacientii trebuie sa aprecieze variatia diurna a tolerantei lor fata de anumite activitati si sa-si limiteze activitatea dimineata si imediat dupa mese. Modificarile stilului de viata pot prevedea schimbarea obisnuintelor alimentare (mese fractionate, mai mici cantitativ si mai frecvente), schimbarea locului de munca sau a domiciliului pentru a evita stresul fizic, antrenarea controlului stresului (prin realizarea unui program specific de exercitii).
Complicatiile posibile - în functie de forma clinica a CI.
Prognosticul si evolutia - vor fi în functie de localizarea si gradul de stenozare a arterelor coronare, de evolutia ischemiei miocardice, de starea functionala a ventriculului stâng.
Sinonime - boala ischemica a inimii, boala arteriala coronariana.
Abrevieri - CI - cardiopatia ischemica.