Creierul dumneavoastră, asemeni unui calculator deosebit de performant, este capabil, la nivelul subconştientului, să prelucreze milioane de informaţii, să dirijeze miliarde de procese simultane în organism şi să coordoneze mişcările tuturor părţilor corpului, iar la nivelul conştientului, să asigure receptarea, gândirea, vorbirea, atenţia şi reacţia la mediul înconjurător.

Când în creier are loc, dintr-un motiv sau altul, un dereglaj al proceselor electrice, în unele celule nervoase apar descărcări nefiresc de puternice. Asemenea explozii ale activităţii electrice provoacă accese, cunoscute sub denumirea de „epilepsie".

Epilepsia se manifestă în diferite forme: criză epileptică majoră (caracterizată prin pierderea cunoştinţei şi îndelungate contracţii convulsive ale muşchilor), criză epileptică minoră, (numită şi coreea minor); în acest caz lipsesc convulsiile, însă apare o pierdere temporară a cunoştinţei, câteva minute bolnavul parcă „ar lipsi"), şi o formă specifică a acceselor, numite accesele regiunii temporale (din cauza debutului lor în această zonă), în care bolnavul poate vorbi, se poate deplasa şi mişca, dar nu percepe bine ceea ce îl înconjoară, deşi nu-şi pierde total cunoştinţa.

Activitatea electrică anomală a regiunii temporale provoacă manifestări stranii (de exemplu, plescăitul din buze), precum şi halucinaţii auditive, vizuale şi olfactive. În cazurile unor asemenea accese bolnavul nu poate înţelege ce i se spune, nu e capabil să numească unele obiecte şi oameni sau nu deosebeşte notele muzicale şi melodiile.

Epilepsia poate apărea în urma unei traume a capului, a unei infecţii virotice grave care atacă creierul (de exemplu, meningita sau encefalita), a ictusului şi tumorilor cerebrale. Uneori nici măcar un examen medical complet nu poate determina cauzele acceselor, însă la apariţia acestor simptome este absolut necesar să vă adresaţi unui neurolog. Pot oare, în cazul epilepsiei, să vă ajute vitaminele şi substanţele minerale, administrate pe lângă medicamentele prescrise de medici? În unele cazuri da.

Recomandat
Dieta cetogenă - practic fără zahăr şi carbohidraţi de tipul amidonului dar cu un conţinut bogat în grăsimi - este utilizată ca remediu împotriva epilepsiei la copii, în cazul în care medicamentele nu au efect. (În literatura medicală este descrisă o dietă care conţine 1 g de proteine la 4 g de grăsimi.) În lipsa amidonului şi zahărului organismul utilizează în calitate de sursă de energie grăsimile, formând produse ale metabolismului care se numesc corpi cetonici.

Aceşti corpi reduc pofta de mâncare, provocând schimbări chimice în centrul digestiv, aflat în creier şi, după toate probabilităţile, din cauza acestor schimbări preîntâmpină uneori „scurtcircuitele". Principala problemă pe care o pune o asemenea dietă constă în cantitatea mică de proteine pe care o conţine (proteinele fiind necesare unui organism în creştere), şi cantitatea excesivă de grăsimi care, fără îndoială, este nocivă pentru sănătate.

Această dietă, cu cantităţi excesive de grăsimi şi cu insuficienţă de proteine, nu se recomandă pentru o perioadă îndelungată; este preferabilă o dietă în urma căreia procesul de revenire la o alimentaţie normală să se realizeze mai uşor. Dar această dietă necesită supravegherea medicului. Timp de 24 de ore nu consumaţi nimic în afară de apă. Apoi, pe parcursul câtorva zile, mâncaţi carne macră de vită, pasăre, peşte sau albuş de ou, pentru a obţine câte 1,1 g de proteine pentru fiecare kilogram al masei fără grăsimi a corpului (la copii, care au de obicei puţine grăsimi în organism, masa fără grăsimi a corpului este de 90% din masa corpului).

Împărţiţi alimentaţia zilnică în şase părţi aproximativ egale; la fiecare masă beţi 0,5 1 de apă, ceai sau cafea decofeinizată. Din cauza consumului mic de proteine şi lipsei amidonului şi zahărului, organismul va începe să producă corpi cetonici. (Puteţi determina prezenţa corpilor în urină, utilizând testele ,,Ketostix", care se comercializează în majoritatea farmaciilor.) Dacă aveţi frecvent accese, veţi aprecia eficacitatea acestei diete. Creşteţi apoi. treptat, conţinutul carbohidraţior în alimentaţie, adăugând câte 5 g pe zi", pe parcursul a una-două săptămâni, până când accesele se vor rări sau treceţi la o alimentaţie în care 30% din calorii să revină proteinelor. 40% carbohidraţilor (cu conţinut redus de amidon şi fără zahăr) şi 30% grăsimilor.

Acidul folic poate fi util în cazul epilepsiei din trei motive. După accese, nivelul acidului folic în creier scade. Deocamdată nu este clar rolul pe care îl joacă această vitamină în timpul acceselor. Preparatele anticonvulsive reduc nivelul acidului folic în sânge; din cauza aceasta a apărut ipoteza că deficitul vitaminei poate contribui la creşterea frecvenţei acceselor.

Rezultatele unor cercetări medicale atestă că administrarea preparatelor acidului folic răreşte accesele, însă alte investigaţii nu înregistrează acest efect. Mai mult decât atât, a fost demonstrat faptul că o clătire a cavităţii bucale cu soluţie de acid folic contribuie la dispariţia excrescenţelor de pe gingii (hiperplazie gingivală), care apar, de obicei, la copiii ce administrează preparatul delantin (fenitoin), pentru prevenirea acceselor de epilepsie.Fiţi atenţi: administrarea acidului folic poate contribui la diminuarea efectului preparatelor anticonvulsive (îndeosebi al fenobarbitalului), poate declanşa accesele unor bolnavi şi mai poate reduce brusc nivelul vitaminei B12 la cei care administrează medicamente anticonvulsive. Nu începeţi tratamentul cu acid folic fără acordul medicului, care va trebui să vă stabilească dozele exacte ale preparatelor anticonvulsive şi să vă urmărească nivelul vitaminei B12 în sânge.

Acidul nicotinic poate creşte eficacitatea medicamentelor anticonvulsive. Dozele mari ale acestor preparate produc uneori somnolenţă şi reduc capacitatea de muncă. Acidul nicotinic vă va ajuta să luptaţi împotriva acceselor cu ajutorul dozelor mici de preparate anticonvulsive.

Dacă nu veţi avea hemoragii sau alte efecte secundare, puteţi creşte treptat doza acidului nicotinic până maximum 1 g de trei ori pe zi. Pe tot parcursul tratamentului trebuie să vă aflaţi sub observaţia medicului, care va începe reducerea treptată a dozelor de preparate anticonvulsive, urmărind atent frecvenţa acceselor dumneavoastră. Nu încercaţi să reduceţi singuri dozele acestor medicamente!

Persoanele care suferă de accese înregistrează reducerea nivelului vitaminei B1 (tiaminei). care poate fi o consecinţă a administrării preparatelor anticonvulsive. Unele cercetări ne permit să presupunem că nivelul redus de tiamină poate provoca accese. Administraţi tiamina, începând cu doza de 50-100 mg pe zi.

Este cunoscut faptul că deficitul vitaminei B6 (piridoxinei) poate provoca accese şi, ca şi în cazurile acidului folic şi tiaminei, administrarea preparatelor anticonvulsive reduce nivelul piridoxinei în organism. Suplimentarea alimentaţiei cu această vitamină atenuează accesele.

Printre efectele secundare se pot înregistra senzaţii de amorţire şi junghiuri în mâini şi picioare. Fiţi atenţi: administrarea vitaminei B6, pe o perioadă de timp îndelungată (de la un an în sus), fie şi în doze mici (200 mg pe zi), poate contribui la apariţia dereglărilor psihice. Apariţia senzaţiilor de amorţire şi a junghiurilor semnalează necesitatea întreruperii imediate a administrării piridoxinei.

Vitamina E (tocoferolul) reduce considerabil frecvenţa acceselor atât la copii, cât şi la adulţi. Ca şi în cazul vitaminelor grupului B, preparatele anticonvulsive provoacă uneori deficitul vitaminei E. Copiii peste 5 ani pot administra vitamina E (succinat d-alfa-tocoferol), începând cu o doză de 100 UI pe zi. Menţineţi această doză pe parcursul a 1-2 săptămâni.

Verificaţi tensiunea arterială (întrucât vitamina E uneori creşte tensiunea arterială) şi, dacă aceasta nu depăşeşte 140/90, creşteţi doza vitaminei E până la 200 UI şi administraţi-o pe parcursul unei săptămâni, după care luaţi iarăşi tensiunea.

Probabilitatea accesului creşte în cazul deficitului magneziului. Chiar şi în cazul consumului normal de magneziu şi al nivelului lui normal în sânge, uneori apare o insuficienţă, de relativ scurtă durată, în cazul stresului termic, al febrei sau după un efort fizic considerabil; iar un asemenea deficit deja poate provoca accesul. Administrarea zilnică a dozei de 500 mg de aspartat de magneziu contribuie la reducerea frecvenţei acceselor. Dacă v-aţi îmbolnăvit şi aveţi febră, suferiţi din cauza arşiţei insuportabile sau aţi făcut un efort fizic considerabil, administraţi zilnic câte 500 mg de aspartat de magneziu.

Aminoacidul taurina domină activitatea electrică anomală a creierului. Regiunile creierului unde începe o asemenea activitate conţin cantităţi reduse de taurină. Administrarea acestui aminoacid poate reduce frecvenţa acceselor şi permite reducerea dozelor preparatelor anticonvulsive. Opriţi-vă la nivelul la care accesele vor fi mai rare. Nu administraţi mai mult de 1000 mg.

Fiţi atenţi: nu administraţi preparatele acestui aminoacid şi nu încercaţi să reduceţi dozele preparatelor anticonvulsive fără acordul medicului. Dozele mari de taurină modifică uneori electroencefalograma.

Contraindicat
În unele cazuri accesele sunt provocate de sensibilitatea alimentară. Dacă dumneavoastră sau rudele dumneavoastră aţi avut reacţii alergice la anumite produse, trebuie să examinaţi posibilitatea apariţiei epilepsiei din această cauză. Consultaţi-vă cu alergologul şi utilizaţi metoda excluderii pentru determinarea alergenului.

Acizii graşi omega-6 - un tip specific de acizi graşi esenţiali, conţinuţi de uleiul enoteric - pot fi cauza îndesirii acceselor regiunii temporale. Nu administraţi cantităţi suplimentare de acizi graşi omega-6 în cazul în care aţi avut astfel de accese.

Aspartamul, o substanţă dulce nezaharată care este adăugată în băuturile dietetice, budincă, peltea, iaurt, poate provoca uneori accese de epilepsie. Întrucât aspartamul este o proteină, el provoacă uneori reacţii alergice, acestea fiind un factor care stimulează activitatea electrică anomală a creierului. Dacă suferiţi de epilepsie şi frecvenţa acceselor creşte, încercaţi să excludeţi din alimentaţie produsele ce conţin aspartam.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment