Boala survine ca urmare a iritaţiei şi inflamaţiei acute a mucoasei stomacului.

Printre cauzele gastritei amintim: excesele alimentare, consumul de alimente prea iritante, piperate, sosurile, prăjelile, alcoolul, tutunul, cafeaua, medicamentele, înghiţirea accidentală de substanţe toxice. De asemenea, mestecarea insuficientă a alimentelor, mâncatul prea repede sau la ore neregulate, ingestia de alimente prea reci sau prea fierbinţi, favorizează apariţia gastritei.

Imediat sau la câteva ore după o masă mai bogată sau cu alimente prea grase, bolnavul are senzaţia de vomă, prezintă râgâieli cu miros neplăcut, călduri cu transpiraţii şi are dureri de cap. Durerile de stomac au aspect de colică şi se pot însoţi de vărsături, în urma cărora durerile se calmează.

Primul ajutor. Dacă bolnavul are greţuri şi nu poate vărsa, i se vor provoca vărsături, în scopul eliminării alimentelor nedigerate, a substanţelor iritante. Bolnavul va sta la pat, cu comprese calde pe stomac şi va bea în cantităţi mici şi repetate ceaiuri calde de mentă, muşeţel, salvie, sunătoare, ceai gastric. Dacă vărsăturile sunt acide (acre), se va lua o linguriţă de bicarbonat de sodiu cu puţină apă sau ceai.

În cazul în care simptomele nu cedează nici după vărsături şi după ceaiuri, se pot lua medicamente antispastice, cu prescripţia medicului. Se va ţine un regim alimentar timp de 1-2 zile după care alimentaţia se va relua treptat cu supe de zarzavaturi strecurate, făinoase, cartofi copţi, mere rase, brânză de vacă.