Definitii si generalitati
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice.

Conceptul de gastrita este un concept morfologic (si nu clinic) ce o delimiteaza de dispepsia functionala (nonulceroasa).

Forme clinice
Clasificarea de la Sydney (1990) cu reevaluarea de la Houston (1994) delimiteaza trei tipuri principale de gastrite:
- gastrite acute - au o evolutie tranzitorie având histologic un infiltrat inflamator de tip acut
- gastrite cronice - formele cele mai frecvent întâlnite, caracterizate prin evolutie îndelungata, uzual progresiva de la forme non-atrofice la forme atrofice pe fundalul infiltratului inflamator cronic
- forme specifice de gastrita (gastrita granulomatoasa, limfocitara, eozinofilica)

Clasificarea endoscopica
- gastrita eritemato-exsudativa
- gastrita maculo-eroziva
- gastrita papulo-eroziva
- gastrita atrofica
- gastrita hemoragica
- gastrita de reflux enterogastric
- gastrita cu pliuri hipertrofice

Sistemul afectat - gastro-intestinal.

Ereditatea - gastrita atrofica autoimuna reprezinta o forma ereditara de gastrita metaplazica definita de agresiunea imuna directa împotriva celulelor parietale si a factorului intrinsec.

Incidenta / Prevalenta - Nu este cunoscuta

Predominanta de varsta - Se întâlneste la toate vârstele, dar peste 60% la persoanele dupa 60 ani.

Predominanta de sex - Afecteaza în egala masura ambele sexe.

Semne si simptome
- Sindrom dispeptic (disconfort abdominal, dureri abdominale, senzatie de plenititudine postprandiala, balonari abdominale, cruciatii , satietate precoce, anorexie, greata, pirozis, regurgitatii).
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica), digestiv si neurologic în gastrita atrofica autoimuna.

Cauze
- Agenti inefetiosi (Helicobacter pylori).
- Mecanisme autoimune.
- Medicamente (nesteroidiene, aspirina).
- Agenti fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux duodeno-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxie).
- Hipertensiunea portala.

Factori de risc - Alimentarea haotica, irationala, Vârsta peste 60 ani, Consumul de medicamente, agenti chimici, alcool, Fumatul, Factorii profesionali nocivi, Dereglari motorii ale tubului digestiv superior, Hipovolemia, hipoxia (în starile de soc, combustii), Insuficienta renala cronica.

Diagnostic diferential - Dispepsia nonulceroasa, Ulcerul gastric sau duodenal, Cancerul gastric, Gastroenterita virala, Pancreatita, Colecistita, Hernia hiatala, Boala de reflux gastro-esofagian, Angina pectorala.

Investigatii de laborator
- Examenul sumar al sângelui atesta anemie în gastrita autoimuna, leucocitoza în cazul gastritei acute (stafilococice)
- Hiperbilirubinemie moderata (în gastrita autoimuna)

Schimbari morfologice
- Pe fond de inflamatie acuta în lamina proprie predomina neutrofilele fata de limfoplasmocite.
- În inflamatia cronica creste numarul de limfoplasmocite, este prezent infiltratul polimorfonuclear.
- În gastrita autoimuna (atrofica) se constata pierderea celulelor glandulare specializate din antrum si corpul gastric.
- Metaplazie intestinala în gastrita antrala (de reflux) si colonizare de Helicobacter pylori - în gastrita infectioasa.

Teste speciale
- Detectia Helicobacter pylori (testul serologic, testul respirator C13).
- PH-metria.
- Examenul sucului gastric (PH-metria).

Investigatii instrumentale
- Gastroscopia este metoda principala de diagnostic, în unele cazuri cu biopsia mucoasei gastrice.
- Radiografia poate pune în evidenta hipersecretie pe stomacul gol, dereglari motorii si evacuatorii, modificarea pliurilor gastrice regional sau pe arii extinse.

Tratament - masuri generale
- Respectarea unui regim corect de viata, lucru si odihna.
- Alimentarea regulata (de 4-5 ori /zi la ore fixe).
- Evitarea abuzului de condimente, grasimi, bucate fierbinti sau reci, picante si preparate la gratar, bauturi alcoolice.
- Excluderea alimentarii în conditii nesatisfacatoare - vibratii, zgomot, conditii nocive.
- Evitarea suprasolicitarii fizice, dar si a repausului absolut postprandial.
- Sistarea utilizarii preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene sau administrarea Misoprostolului.
- In caz de vome si deshidratare - administrarea fluidelor.

Dieta
- Regim alimentar normocaloric, crutator, functional echilibrat, vitaminizat si fragmentat.
- Se exclud produsele sucogene, iritante, picante, greu digerabile, bauturile alcoolice.
- Se limiteaza consumul de lapte gras integral si smântâna, ceaiul si cafeaua concentrate, pâinea proaspata, precum si sarea de bucatarie.
- Pentru gastrita B si C în perioada de acutizare se utilizeaza: Dieta N1 (Pevzner) . Dupa stingerea puseului acut în gastrita autoimuna se utilizeaza Dieta N2.

Educatia pacientului
- Informarea pacientului despre caracterul bolii, evitarea factorilor care pot provoca acutizarea gastritei cronice.
- Controlul regimului alimentar.
- Evitarea factorilor nocivi.

Masuri de prevenire a exacerbarilor
- Excluderea factorilor de risc (alcool, tabagism, medicamente, cafeaua).
- Alimentarea rationala.
- Respectarea tratamentului antirecidivant.
- Pacientii predispusi la hipovolemie si hipoxie (activitate fizica intensa, sau în medii cu temperaturi elevate) trebuie sa urmeze tratamente antirecidivantc frecvente (sezoniere).

Complicatii posibile
- Hemoragie digestiva superioara în caz de gastrita eroziva sau hemoragica.
- Anemie megaloblastica sau feripriva.
- Evoluare în ulcer gastric sau duodenal.
- Evoluare în cancer gastric.

Pronosticul si evolutia
Prevalenta sporita a starilor intermediare (gastrita cronica superficiala, gastrita atrofica), fata de incidenta redusa a atrofiei gastrice sugereaza un proces lent al bolii în cursul evolutiei sale.

Fara a constitui o afectiune invalidizanta în sine, gastrita cronica este periculoasa prin cortegiul sau de suferinte, prin consecintele aclorhidriei la care poate duce, prin riscul cancerigen.

Cele mentionate justifica un program rational de profilaxie a bolii. Profilaxia primara urmareste prevenirea bolii prin combaterea factorilor de risc. Profilaxia secundara vizeaza prevenirea puseelor. Profilaxia tertiara se adreseaza urmarilor aclorhidriei si ale carentei de factor intrinsec.

Diverse stari patologice asociate
- Ulcer gastric sau duodenal.
- Anemie pernicioasa.
- Hipertensiune portala.
- Boala de reflux gastro-esofagian.
- Pancreatita reactiva.
- Colecistita cronica.

Factori legati de varsta
Pediatrici: gastritele sunt întâlnite mai rar în perioada copilariei.

Geriatrici: gastrita este considerata în general ca însotitoare a vârstei înaintate si frecventa ei creste cu înaintarea în vârsta.

Incidenta creste semnificativ dupa 50 ani prin cumulul de agresiuni exogene si posibil prin perturbari în homeostazia imuna.

Sarcina - fara particularitati.

Comentarii  

#1 mihai floarea 01-02-2015 12:08
Ce alimente pot folosi si ceaiuri la gastrita duodenala eroziv hemoragica?
Citat

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment