Definitii si generalitati
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice.

Conceptul de gastrita este un concept morfologic (si nu clinic) ce o delimiteaza de dispepsia functionala (nonulceroasa).

Forme clinice
Clasificarea de la Sydney (1990) cu reevaluarea de la Houston (1994) delimiteaza trei tipuri principale de gastrite:
- gastrite acute - au o evolutie tranzitorie având histologic un infiltrat inflamator de tip acut
- gastrite cronice - formele cele mai frecvent întâlnite, caracterizate prin evolutie îndelungata, uzual progresiva de la forme non-atrofice la forme atrofice pe fundalul infiltratului inflamator cronic
- forme specifice de gastrita (gastrita granulomatoasa, limfocitara, eozinofilica)

Clasificarea endoscopica
- gastrita eritemato-exsudativa
- gastrita maculo-eroziva
- gastrita papulo-eroziva
- gastrita atrofica
- gastrita hemoragica
- gastrita de reflux enterogastric
- gastrita cu pliuri hipertrofice

Sistemul afectat - gastro-intestinal.

Ereditatea - gastrita atrofica autoimuna reprezinta o forma ereditara de gastrita metaplazica definita de agresiunea imuna directa împotriva celulelor parietale si a factorului intrinsec.

Incidenta / Prevalenta - Nu este cunoscuta

Predominanta de varsta - Se întâlneste la toate vârstele, dar peste 60% la persoanele dupa 60 ani.

Predominanta de sex - Afecteaza în egala masura ambele sexe.

Semne si simptome
- Sindrom dispeptic (disconfort abdominal, dureri abdominale, senzatie de plenititudine postprandiala, balonari abdominale, cruciatii , satietate precoce, anorexie, greata, pirozis, regurgitatii).
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica), digestiv si neurologic în gastrita atrofica autoimuna.

Cauze
- Agenti inefetiosi (Helicobacter pylori).
- Mecanisme autoimune.
- Medicamente (nesteroidiene, aspirina).
- Agenti fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux duodeno-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxie).
- Hipertensiunea portala.

Factori de risc - Alimentarea haotica, irationala, Vârsta peste 60 ani, Consumul de medicamente, agenti chimici, alcool, Fumatul, Factorii profesionali nocivi, Dereglari motorii ale tubului digestiv superior, Hipovolemia, hipoxia (în starile de soc, combustii), Insuficienta renala cronica.

Diagnostic diferential - Dispepsia nonulceroasa, Ulcerul gastric sau duodenal, Cancerul gastric, Gastroenterita virala, Pancreatita, Colecistita, Hernia hiatala, Boala de reflux gastro-esofagian, Angina pectorala.

Investigatii de laborator
- Examenul sumar al sângelui atesta anemie în gastrita autoimuna, leucocitoza în cazul gastritei acute (stafilococice)
- Hiperbilirubinemie moderata (în gastrita autoimuna)

Schimbari morfologice
- Pe fond de inflamatie acuta în lamina proprie predomina neutrofilele fata de limfoplasmocite.
- În inflamatia cronica creste numarul de limfoplasmocite, este prezent infiltratul polimorfonuclear.
- În gastrita autoimuna (atrofica) se constata pierderea celulelor glandulare specializate din antrum si corpul gastric.
- Metaplazie intestinala în gastrita antrala (de reflux) si colonizare de Helicobacter pylori - în gastrita infectioasa.

Teste speciale
- Detectia Helicobacter pylori (testul serologic, testul respirator C13).
- PH-metria.
- Examenul sucului gastric (PH-metria).

Investigatii instrumentale
- Gastroscopia este metoda principala de diagnostic, în unele cazuri cu biopsia mucoasei gastrice.
- Radiografia poate pune în evidenta hipersecretie pe stomacul gol, dereglari motorii si evacuatorii, modificarea pliurilor gastrice regional sau pe arii extinse.

Tratament - masuri generale
- Respectarea unui regim corect de viata, lucru si odihna.
- Alimentarea regulata (de 4-5 ori /zi la ore fixe).
- Evitarea abuzului de condimente, grasimi, bucate fierbinti sau reci, picante si preparate la gratar, bauturi alcoolice.
- Excluderea alimentarii în conditii nesatisfacatoare - vibratii, zgomot, conditii nocive.
- Evitarea suprasolicitarii fizice, dar si a repausului absolut postprandial.
- Sistarea utilizarii preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene sau administrarea Misoprostolului.
- In caz de vome si deshidratare - administrarea fluidelor.

Dieta
- Regim alimentar normocaloric, crutator, functional echilibrat, vitaminizat si fragmentat.
- Se exclud produsele sucogene, iritante, picante, greu digerabile, bauturile alcoolice.
- Se limiteaza consumul de lapte gras integral si smântâna, ceaiul si cafeaua concentrate, pâinea proaspata, precum si sarea de bucatarie.
- Pentru gastrita B si C în perioada de acutizare se utilizeaza: Dieta N1 (Pevzner) . Dupa stingerea puseului acut în gastrita autoimuna se utilizeaza Dieta N2.

Educatia pacientului
- Informarea pacientului despre caracterul bolii, evitarea factorilor care pot provoca acutizarea gastritei cronice.
- Controlul regimului alimentar.
- Evitarea factorilor nocivi.

Masuri de prevenire a exacerbarilor
- Excluderea factorilor de risc (alcool, tabagism, medicamente, cafeaua).
- Alimentarea rationala.
- Respectarea tratamentului antirecidivant.
- Pacientii predispusi la hipovolemie si hipoxie (activitate fizica intensa, sau în medii cu temperaturi elevate) trebuie sa urmeze tratamente antirecidivantc frecvente (sezoniere).

Complicatii posibile
- Hemoragie digestiva superioara în caz de gastrita eroziva sau hemoragica.
- Anemie megaloblastica sau feripriva.
- Evoluare în ulcer gastric sau duodenal.
- Evoluare în cancer gastric.

Pronosticul si evolutia
Prevalenta sporita a starilor intermediare (gastrita cronica superficiala, gastrita atrofica), fata de incidenta redusa a atrofiei gastrice sugereaza un proces lent al bolii în cursul evolutiei sale.

Fara a constitui o afectiune invalidizanta în sine, gastrita cronica este periculoasa prin cortegiul sau de suferinte, prin consecintele aclorhidriei la care poate duce, prin riscul cancerigen.

Cele mentionate justifica un program rational de profilaxie a bolii. Profilaxia primara urmareste prevenirea bolii prin combaterea factorilor de risc. Profilaxia secundara vizeaza prevenirea puseelor. Profilaxia tertiara se adreseaza urmarilor aclorhidriei si ale carentei de factor intrinsec.

Diverse stari patologice asociate
- Ulcer gastric sau duodenal.
- Anemie pernicioasa.
- Hipertensiune portala.
- Boala de reflux gastro-esofagian.
- Pancreatita reactiva.
- Colecistita cronica.

Factori legati de varsta
Pediatrici: gastritele sunt întâlnite mai rar în perioada copilariei.

Geriatrici: gastrita este considerata în general ca însotitoare a vârstei înaintate si frecventa ei creste cu înaintarea în vârsta.

Incidenta creste semnificativ dupa 50 ani prin cumulul de agresiuni exogene si posibil prin perturbari în homeostazia imuna.

Sarcina - fara particularitati.

Comentarii  

#1 mihai floarea 01-02-2015 12:08
Ce alimente pot folosi si ceaiuri la gastrita duodenala eroziv hemoragica?
Citat

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Urzica, proprietăți curativeUrzica, proprietăți curative
25.03.2019

Urzica este curativă începând de la rădăcină, continuând cu tulpina și frunzele și terminând cu florile.
Urzica prezintă numeroa [ ... ]

Gălbenele, beneficiiGălbenele, beneficii
25.03.2019

Gălbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbenă a florilor pe care acestea le produc.
Beneficiile gălbenelelor Uz i [ ... ]

Rostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curativeRostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curative
25.03.2019

Rostopasca este o plantă cu multiple proprietăți curative, recunoscută și folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din antic [ ... ]

Impetigo, o infecție contagioasă a pieliiImpetigo, o infecție contagioasă a pielii
25.03.2019

Impetigo este o infecție contagioasă a pielii, care afectează mai ales copiii și nou-născuții. Se prezintă sub forma unor vezicule ro [ ... ]

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Gripa, un debut brusc și violentGripa, un debut brusc și violent
20.03.2019

Gripa este o boală severă care determină niveluri ridicate ale mortalității. Se estimează că circa 5% și 15% din populația globului [ ... ]

Depresia, simptome și cauzeDepresia, simptome și cauze
20.03.2019

Stările depresive ce durează perioade îndelungate de timp nu sunt normale. În plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a  [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment