Probabil că aţi auzit de diferite forme ale unor boli ale gingiilor, cum sunt boala Vincente şi periodontita. Acestea au un şir de caracteristici care le deosebesc.

Boala Vincente se întâlneşte la tineri, în condiţii de stres, (deseori în timpul sesiunilor de examene), sau în cazul bolilor cronice grave (la tinerii bolnavi de SIDA). Două forme de bacterii (una baciliformă iar alta sub formă de spirală), acţionând împreună, provoacă o infecţie gravă ce se manifestă prin inflamaţia subită a gingiilor, apariţia ulceraţiilor dureroase şi sângerânde, mirosul neplăcut al gurii şi creşterea volumului ganglionilor limfatici ai gâtului. Deşi dereglarea este virală, nu trofică, şi se tratează cu antibiotice, alimentaţia incorectă poate contribui la apariţia bolii, iar cea corectă o poate preveni.

Periodontita este o maladie infecţioasă cronică a gingiilor, care provoacă treptat, pe parcursul a câtorva ani, îndepărtarea gingiilor de pe dinţi şi dezgolirea rădăcinilor dinţilor; astfel se creează posibilitatea pătrunderii bacteriilor în ţesuturile cele mai profunde.

Boala apare, de asemenea, şi din cauza infecţiei bacteriene şi deseori necesită intervenţia chirurgului pentru înlăturarea ţesuturilor afectate ale gingiilor; uneori se impune chiar extragerea tuturor dinţilor şi înlocuirea lor cu proteze dentare. Alimentaţia incorectă poate complica situaţia, iar cea corectă poate servi drept măsură profilactică. Să vedem cum anume.

Recomandat
Acidul folic, şi sub formă de pastile, dar cel mai bine sub formă de soluţie pentru clătirea gurii (este mult mai eficient), previne apariţia infecţiei şi inflamaţia.

Consumul insuficient de vitamina C, chiar şi fără simptome evidente ale carenţei, poate creşte riscul îmbolnăvirii de gingivită. Această vitamină, care este necesară organismului pentru producerea colagenului (proteina fibroasă de bază, care asigură duritatea tuturor ţesuturilor conjunctive), poate întări ţesuturile moi ale gingiilor şi stratul epitelial, ceea ce împiedică pătrunderea bacteriilor. Vă recomandăm folosirea formei cristalice (pulbere) a acestei vitamine. Dizolvaţi jumătate de linguriţă de pulbere în băutură de citrice, fără zahăr. Ţineţi amestecul în gură timp de un minut, apoi înghiţiţi-l. Repetaţi această procedură de două ori pe zi şi veţi consuma suplimentar câte 4 g de vitamina C pe zi. Puteţi administra vitamina şi sub formă de pastile.

Este cunoscut faptul că deficitul vitaminei A creează o predispoziţie pentru diverse boli ale gingiilor, infecţii, modificări în regiunile limitrofe oaselor maxilarului contribuie la apariţia pungilor gingivale în care de obicei se dezvoltă infecţia. Dacă suferiţi de maladii gingivale sau de alte simptome ale deficitului vitaminei A, administrarea preparatelor ei vă poate ameliora starea gingiilor. Este important să reţineţi faptul că organismul poate acumula prea multă vitamină A şi consumul excesiv al acesteia are un efect toxic. Informaţi-vă asupra simptomelor intoxicaţiei înainte de a începe tratamentul.

O metodă alternativă, care are mai puţine efecte secundare, constă în utilizarea beta-carotenului pe care organismul îl va transforma în vitamina A, în funcţie de necesităţi. Unicul efect secundar al beta-carotenului este culoarea oranj a palmelor mâinilor şi picioarelor.

Vitamina E reduce inflamaţia gingiilor (înroşirea şi iritarea).Fiţi atenţi: vitamina E poate provoca creşterea tensiunii arteriale. Începeţi să administraţi câte o capsulă pe zi. Peste câteva zile luaţi-vă tensiunea arterială. Verificaţi-vă tensiunea arterială după fiecare mărire a dozei.

Întrucât gingiile se află în imediata vecinătate a oaselor, deficitul calciului şi magneziului, care afectează oasele, facilitează şi infectarea gingiilor sau, cel puţin, accelerează procesul. Cercetările nu au confirmat încă în mod convingător această ipoteză, însă legătura dintre starea gingiilor şi cea a oaselor este evidentă.

Administrarea unei cantităţi suplimentare de vitamina D, împreună cu calciul şi magneziul, previne deteriorarea maxilarelor la persoanele care suferă de periodontită, îndeosebi dacă din cauza infecţiei cronice a gingiilor acestea au suferit extracţii ale dinţilor. Măriţi consumul de vitamina D mâncând mai multe lactate şi expunându-vă cu regularitate razelor solare.

Deficitul zincului poate reduce rezistenţa ţesuturilor la pătrunderea bacteriilor. Utilizarea soluţiilor din preparate de zinc pentru clătirea gurii limitează răspândirea focarelor infecţiei bacteriene.

Nivelul coenzimei Q10 este deseori redus la persoanele afectate de maladii ale gingiilor. Preparatele coenzimei pot atenua evoluţia pungilor gingivale care sângerează, se inflamează şi servesc drept adăpost pentru bacterii.

Contraindicat
Consumul excesiv de fosfor, conţinut în carne, băuturi răcoritoare, crupe şi cartofi, poate provoca distrugerea oaselor, dereglând metabolismul calciului. Cu cât este mai mare nivelul fosforului în organism, cu atât este mai evidentă tendinţa pierderii calciului din organism, fapt care poate slăbi baza osoasă a gingiilor.

Dacă suferiţi de periodontită cronică, este necesar să limitaţi consumul cărnii şi să obţineţi proteine din alte produse, ca peştele, moluştele, crabii, păsările, ouăle şi lactatele. Reduceţi drastic şi consumul cartofilor şi cerealelor, preferând alte surse de carbohidraţi şi fibre (fructe, legume şi altele). Evitaţi şi băuturile răcoritoare carbogazoase.

Zahărul accelerează evoluţia gingivitei, provocând inflamarea gingiilor, contribuind la formarea focarelor de infecţie pe dinţi şi împiedicând atragerea celulelor sistemului imunitar către zonele afectate. Evitarea zahărului, deşi are o mare importanţă, nu vă poate scuti de agravarea periodontitei cronice, dacă nu aveţi grijă de curăţirea dinţilor. Sistaţi consumul zahărului şi al produselor care îl conţin. Cunoscând rolul zahărului şi al fosforului în deteriorarea gingiilor, putem spune că băuturile răcoritoare carbogazoase, pe care tinerii le consumă în cantităţi mari, sunt componenţi alimentari extrem de nocivi.

Mercurul, care există, de exemplu, în amalgamul plombelor dentare (împreună cu argintul), poate provoca intoxicaţii care au ca simptome gingivita, sângerarea gingiilor, gustul metalic în gură. Adresaţi-vă stomatologului şi schimbaţi plombele dentare care conţin mercur.