Guta, care provoacă înroşirea şi tumefierea articulaţiilor, se înregistrează mai frecvent la bărbaţii supraponderali de vârstă medie, dar poate afecta, în egală măsură, femeile şi tinerii. Dereglarea apare din cauza excesului de acid uric, produs al metabolismului proteinelor. Organismul evacuează acest produs al metabolismului prin rinichi, însă, uneori, rinichii nu-şi execută satisfăcător funcţia şi acidul uric se acumulează în organism.
El este prezent nu numai în sânge, ci şi în lichidul articulaţiilor (chiar în cantităţi mari), unde, în cazul crizei de gută, provoacă dureri. Când nivelul acidului uric din organism creşte, creşte şi conţinutul lui în lichidul articulaţiilor şi, în cazul atingerii unei concentraţii critice. începe să se cristalizeze.
Formarea acestor cristale provoacă inflamaţia articulaţiei, care se înroşeşte şi se tumefiază. Atunci se produc senzaţiile de durere, uneori atât de puternice, încât bolnavul nu poate suporta nici măcar atingerea cearşafului de articulaţia inflamată. Manifestarea unor astfel de simptome se numeşte acces sau criză de gută.
Deseori guta atacă articulaţia care uneşte degetul mare al piciorului de restul piciorului, dar ea poate afecta şi alte articulaţii: articulaţiile tibiotarsiene, ale genunchiului sau ale cotului; în general, poate fi înregistrată în orice articulaţie. Când în ţesuturile moi care înconjoară articulaţia apar cristalele acidului uric, ele provoacă formarea precipitatului gutei, a inflamaţiei şi depunerile mici de substanţe albe, asemănătoare cretei. Aceste inflamaţii se pot înroşi, înfierbânta şi tumefia în timpul accesului.
Recomandat
Vitamina C stimulează producerea acidului uric de către rinichi şi, astfel, reduce riscul apariţiei gutei. Creşteţi treptat consumul vitaminei C, până la cel puţin 4 g pe zi. Dacă aveţi mai mult de 68 kg, veţi avea nevoie de creşterea dozei vitaminei până la 6 sau chiar 8 g (dacă prin aceasta nu se depăşeşte nivelul toleranţei intestinului dumneavoastră).
Contraindicat
Alimentaţia cu conţinut bogat în zaharoz.ă sau zahăr alimentar contribuie la apariţia gutei, întrucât creşte nivelul insulinei, ceea ce împiedică eliminarea acidului uric din organism. Să nu credeţi că zahărul este conţinut numai în dulciuri sau în substanţele folosite pentru îndulcirea produselor (zahăr, miere, dulceaţă etc). În afară de ecleruri cu glazură, băuturi răcoritoare, prăjituri, plăcinte, îngheţată şi bomboane, zahărul este utilizat la prepararea multor alte produse. Eliminaţi sau reduceţi drastic consumul zahărului şi al produselor care îl conţin.
Faptul că fructele conţin mai multă frucloză decât zaharoză nu înseamnă că ele sunt întotdeauna bune. În cazul gutei totul poate fi invers, întrucât fructoza măreşte producerea acidului uric care contribuie la evoluţia gutei. Nu încercaţi să înlocuiţi zaharoza cu fructoza. Nu consumaţi dulciuri şi băuturi răcoritoare cu fructoza. În caz contrar, încercând să evitaţi consumul zaharozei, puteţi crea complicaţii.
Unul sau două fructe proaspete conţin cantitatea maximă de fructoza pe care o puteţi consuma zilnic, fără să măriţi riscul unei crize de gută. Şi nu beţi sucurile de fructe pahar după pahar. Utilizaţi substanţele dulci artificiale (aspartamul, zaharina).
Alcoolul este inclus în lista de produse care contribuie în mod deosebit la apariţia gutei. Produsele metabolismului spirtului concurează cu acidul uric în procesul asimilării în rinichi, fapt ce permite acidului uric să se acumuleze în organism. În mod deosebit este contraindicată berea, întrucât ea conţine mai multă purină (vezi mai jos) decât vinul sau spirtul. Dacă probabilitatea de a vă îmbolnăvi de gută este mare, eliminaţi sau reduceţi drastic consumul alcoolului, sub orice formă. Beţi zilnic maximum un pahar de vin sau bere.
Carnea roşie, ficatul, rinichii, moluştele, crabii, lintea, bobul şi mazărea măresc riscul îmbolnăvirii din cauză că au în componenţa lor multă purină, substanţa din care se produce acidul uric. Dacă suferiţi de gută sau faceţi parte din grupul de risc (sunteţi bărbat, aveţi surplus de greutate, administraţi preparate diuretice care provoacă creşterea tensiunii arteriale sau aveţi un început de diabet), reduceţi consumul acestor produse bogate în purină.
În calitate de surse de bază de proteine puteţi utiliza peştele slab, carnea de pasăre (fără piele), albuşul de ou şi lactatele cu un conţinut redus de grăsime.
Administrarea vitaminei A poate provoca accese de gută celor care suferă deja de gută şi, eventual, persoanelor din grupul de risc. Nu administraţi vitamina A în aceste condiţii.
Dozele mari de acid nicotinic utilizate, în particular, pentru reducerea nivelului colesterolului pot provoca accese de gută, întrucât produsele descompunerii acidului nicotinic concurează cu acidul uric în timpul absorbţiei în rinichi. O astfel de concurenţă poate contribui la acumularea acidului uric şi, prin urmare, la un acces de gută. Dacă suferiţi de gută sau faceţi parte din grupul de risc, nu administraţi mai mult de 50 mg de acid nicotinic/zi.