Vezicula biliară sau colecistul prezintă un rezervor în care se acumulează bila pe care o produce ficatul. Când produsul care conţine grăsimi ajunge în intestinul subţire, colecistul începe să acţioneze şi elimină prin canalul biliar o oarecare cantitate de bilă în intestin, iar acolo contribuie la asimilarea grăsimii.
În lipsa bilei, cea mai mare cantitate de grăsimi ar trece prin intestine, provocând diareea lipidică. În cazul funcţionării normale a colecistului are loc asimilarea normală a hranei.
Complicaţiile apar atunci când bila este prea densă şi nu trece în mod normal prin canal. Întrucât bila este bogată în colesterol, în cazul în care ea stă mult timp, se condensează sau se măreşte conţinutul de colesterol, în bilă începe precipitarea „cristalelor" ei. Unindu-se, aceste „cristale" formează „pietre" compuse din colesterol şi săruri biliare.
Pietrele se adună în colecist şi dereglează funcţionarea lui. Acum, în cazul interceptării semnalului de acţiune, colecistul apasă pietrele cu pereţii săi; astfel apar senzaţiile de durere: colicile veziculei biliare. În cazul formării pietrelor şi al imposibilităţii funcţionării normale a colecistului, unicul tratament sigur este eliminarea pietrelor.
Dar ce e de făcut dacă dumneavoastră sunteţi abia în faza de condensare a bilei şi de debut al dereglării funcţiilor colecistului, sau dacă în familia dumneavoastră deja au fost cazuri de litiază biliară, sau aparţineţi grupului de persoane predispuse în mod deosebit acestei maladii: sunteţi femeie, supraponderală, aveţi peste 40 de ani, aveţi mulţi copii sau folosiţi contraceptive? Să vedem cu ce vă pot ajuta, în acest caz, dieta, vitaminele şi substanţele minerale.
Alcătuirea corectă a alimentaţiei, a cărei valoare calorică permite menţinerea masei corpului şi a cantităţii optime de grăsime în organism, reduce riscul îmbolnăvirii. Mai întâi trebuie să consumaţi câte 1,1 g de proteine complete ale produselor slabe (carne slabă, peşte, albuş de ou) pentru fiecare kg al masei corpului dumneavoastră. Întrucât din 1 g de proteine obţinem 4 calorii, înmulţind cantitatea consumată cu 4 puteţi afla valoarea calorică corespunzătoare.
Pentru a reduce riscul îmbolnăvirii colecistului, acest număr de calorii trebuie să reprezinte 25% din valoarea calorică a alimentaţiei zilnice. Încă 45% din calorii trebuie să le obţineţi în urma consumului fructelor şi legumelor cu conţinut redus de amidon (broccoli, conopidă, fasole păstăi, morcovi, dovlecei, mazăre verde, zarzavaturi, orez şi ovăz). Celelalte 30% din calorii trebuie obţinute din grăsimi; 20% din uleiurile de măsline şi floarea-soarelui şi 10% din grăsimi de origine animală.
Fibrele alimentare contribuie la reducerea conţinutului de colesterol în bilă. Străduiţi-vă să consumaţi 40-50 g de fibre pe zi. Deşi alegerea legumelor cu conţinut redus de amidon înseamnă, de obicei, consumul legumelor bogate în fibre, dumneavoastră poate aveţi nevoie să măriţi cantitatea alimentelor care conţin fibre.
Pentru aceasta se recomandă utilizarea preparatelor vegetale sub formă de pulbere. Ele conţin, de obicei, de la 3 până la 6 g de fibre în fiecare linguriţă (în funcţie de tipul de fibre pe care l-aţi ales). Începeţi să vă suplimentaţi treptat alimentaţia cu un asemenea preparat. Nu măriţi brusc doza, pentru a evita efectele secundare (balonarea, colicile, frisoanele).
Începeţi cu consumul unei jumătăţi de linguriţă cu suc sau băutură citrică neîndulcită cu zahăr, înainte de culcare. În acest stadiu veţi consuma zilnic 12-24 g de fibre suplimentare. Puteţi mări doza până la o lingură plină (trei linguriţe), ceea ce constituie 20-36 g de fibre suplimentare pe zi. Cheia succesului constă în creşterea treptată şi continuă a dozei.
Mâncaţi micul dejun. Persoanele care sar peste micul dejun sau se limitează dimineaţa la o ceaşcă de cafea suferă mai des de litiază biliară. Conform celor spuse mai sus, colecistul începe să acţioneze numai după intrarea grăsimii în intestinul subţire şi, întrucât cea mai îndelungată perioadă fără alimente este între cină şi micul dejun, masa de dimineaţă este foarte importantă.
Mâncaţi dimineaţa alimente care să conţină proteine, grăsimi şi amidon. Sunt suficiente nişte ouă prăjite şi o bucată de pâine prăjită cu unt. Alte variante sunt: 1) câteva fructe şi iaurt sau caşcaval; 2) o bucată nu prea mare de carne sau ouă fierte tari cu pâine prăjită; 3) o porţie de terci de ovăz; 4) o felie de cozonac cu puţin unt sau margarină. Dejunul nu trebuie să fie copios, însă nici nu trebuie să lipsească.
Persoanele care consumă alcoolul cu măsură (50 ml de tărie sau un pahar de vin sau bere pe zi) suferă de litiază biliară mai puţin decât cei care nu îl consumă deloc. Beţi, în timpul prânzului, un pahar de vin. În locul lui se poate consuma o cantitate de 50 ml de lichior de trei-patru ori pe săptămână sau câte un pahar de bere de trei-patru ori pe săptămână. Dar în nici un caz nu folosiţi acest remediu dacă sunteţi alcoolic sau aveţi rude care au suferit de alcoolism.
Consumul cu măsură al cafelei previne litiaza biliară. Dacă vă place cafeaua, trei (sau mai puţine) ceşti de cafea pe zi vă vor ajuta să reduceţi riscul litiazei biliare (în cazul în care încă nu aveţi deja pietre). Vezi avertizarea de mai jos.
Deficitul vitaminei C contribuie la apariţia pietrelor în colecist. Administrarea ei suplimentară reduce riscul îmbolnăvirii. Administraţi zilnic cel puţin 500 mg de vitamina C. Este posibil să aveţi nevoie de o doză mai mare.
Vitamina E reduce riscul formării pietrelor din colesterol pur (majoritatea pietrelor conţin, în afară de colesterol, săruri ale acizilor biliari şi calciu), micşorând nivelul colesterolului în bilă. Începeţi cu o doză scăzută de vitamina E (100 UI zilnic) şi asiguraţi-vă că vitamina E nu vă creşte tensiunea arterială. Dacă tensiunea nu este mai mare de 140/90 (luaţi-o de cinci ori, în zile diferite, şi calculaţi-vă valoarea medie), puteţi creşte doza până la 200, 400, 600 şi, în sfârşit, 800 UI, verificând valoarea tensiunii arteriale de fiecare dată înainte de creşterea dozei.
Persoanele vegetariene suferă mai rar de litiază biliară, în schimb prezintă de un şir de alte boli; de aceea trecerea la o astfel de dietă, după toate probabilităţile, nu vă va aduce prea multe beneficii. Faptul că organismul nu este în stare să funcţioneze normal, să se dezvolte şi să se restabilească după boli fără o cantitate suficientă de proteine complete, creează probleme serioase pentru vegetarienii convinşi. Deşi puteţi găsi toate componentele alimentare în alimentele de provenienţă vegetală, alegerea corectă a alimentelor care asigură consumul tuturor aminoacizilor necesari este o sarcină grea şi care necesită unele cunoştinţe speciale.
Însă suplimentarea alimentaţiei cu albuş de ou soluţionează această problemă, întrucât aceste proteine sunt complete. Astfel, necesităţile dumneavoastră pot fi total satisfăcute de o dietă din fructe, cereale, legume şi albuş de ou.
Fiecare ou conţine aproximativ 6 g de proteine complete, dar, pentru că majoritatea adulţilor au nevoie zilnic de 60-80 g de proteine, trebuie să consumaţi albuşul de ou în cantităţi destul de mari. Dacă însă concepţiile dumneavoastră nu exclud consumul altor fiinţe vii, a peştelui, moluştelor şi, uneori, a păsărilor, acestea vă vor îmbogăţi în mod fericit alimentaţia, deşi ea nu va mai fi de acum vegetariană.
Cercetările au demonstrat că, în cazul consumului cantităţilor importante de bob. bila este mai puţin capabilă să menţină colesterolul în soluţie, el se precipită şi aceasta contribuie la evoluţia pietrelor. Limitaţi consumul bobului: fasole, mazăre, linte; consumaţi-le numai rareori şi în cantităţi nu prea mari.
Consumul cantităţilor mari de zahăr contribuie la formarea pietrelor din cauza creşterii colesterolului sintetizat în organism. Reduceţi semnificativ consumul zahărului şi al tuturor produselor care îl conţin sau eliminaţi-l total din alimentaţia dumneavoastră.
Alimentaţia cu un conţinut mai mare de grăsimi nesaturate decât saturate (de provenienţă animală) contribuie la apariţia litiazei biliare; cel mai bine este să limitaţi consumul grăsimilor, astfel încât din ele să obţineţi 35% din necesarul de calorii. Grăsimile care sunt solide la temperatura camerei (untul, margarina) provoacă mai rar formarea pietrelor şi spasme ale colecistului din cauza îngroşării bilei decât grăsimile lichide. Este mai bine dacă alimentaţia dumneavoastră conţine atât grăsimi lichide cât şi solide: unt, margarină, ulei de măsline şi untură de peşte.
Dacă aveţi pietre, cafeaua poate provoca crize de litiază biliară. În cazul acesta nu consumaţi mai mult de o ceaşcă de cafea pe zi.