Incidenta sindromului metabolic este in continua crestere, mai ales in tarile dezvoltate. Procentul celor afectati ajunge in populatia adulta pana la 40%. Se asociaza frecvent cu boli de inima, boli ale vaselor si dizbet zaharat.
Diagnosticul de sindrom metabolic:
Este important de retinut ca sindromul metabolic nu este un fenomen foarte clar de diagnosticat. El consta dintr-o serie de simptome care s-a descoperit ca apar adesea impreuna. Obezitatea, rezistenta la insulina si anomaliile ale nivelului lipidelor din sange pot fi semne ca o persoana sufera de sindrom metabolic.
Pentru a depista sindromul metabolic este necesar un examen clinic si cateva analize uzuale de sange, care sa evalueze tensiunea, profilul lipidic si toleranta la glucoza.
Persoanele cu sindrom metabolic trebuie sa indeplineasca 3 din urmatoarele criterii:
- valori crescute ale tensiunii arteriale (>130/85 mmHg)
- valori plasmatice ridicate ale glicemiei a jeun (pe nemancate)(> 110mg/dl)
- obezitate abdominala (circumferinta abdominala >102 cm la barbati si > 88cm la femei)
- concentratia serica scazuta a HDL-colesterolului (<1.04 mmol/l la barbati si <1,29 mmol/l la femei)
- valori crescute ale nivelului seric al trigliceridelor (>1,69 mmol/l).
Trebuie tratat sindromul metabolic?
Sindromul metabolic se asociaza cu un risc crescut de mortalitate prin boala cardiaca ischemica, alte afectiune cardiace sau accidente cerebrale. De aceea, odata descoperite simptomele si stabilit diagnosticul de sindrom metabolic este necesar sa se controleze factorii de risc:
- Controlul greutatii corporale;
- Scaderea trigliceridelor din sange;
- Controlul tensiunii arteriale;
- Mentinerea glicemiei la valori normale;
- Cresterea valorilor colesterolului „bun” (HDL-colesterol)
Alaturi de tratamentul prescris de medic pentru corectarea dereglarilor metabolice (tensiune, diabet, dislipidemie), un rol important in controlul afectiunii il are alimentatia. De aceea trebuie acordata o atentie sporita dietei. Este important sa se renunte sau sa se limiteze consumul alimentelor care pot agrava dereglarile metabolice descrise si sa se cresca aportul alimentelor benefice, care pot ameliora valorile tensiunii, glicemiei si lipidelor sangvine.
Pentru controlul hipertensiunii arteriale, alaturi de medicatia prescrisa de medic care trebuie luata cu strictete, regimul alimentar este obligatoriu. Se va limita consumul de sare si de substante excitante precum cafeaua si se va creste aportul de fructe si legume. Exista mai multe planuri alimentare care s-au dovedit eficiente in controlul tensiunii arteriale, elaborate de specialisti cardiologi, unul dintre aceastea fiind regimul alimentar DASH.
Pentru controlul dislipidemiei se recomanda evitarea consumului de alimente grase, in special cele de origine animala, carnea rosie inlocuita cu carne de pasare si peste. De asemenea, efecte bune pe normalizarea profilului lipidic il are consumul de alimente bogate in acizi grasi mono si polinesaturati (omega-3), precum uleiul de masline, uleiul de rapita. O dieta care imbina cu succes produsele ce au rol benefic in ameliorarea dislipidemiilor este dieta mediteraneana.
Controlul greutatii corporale trebuie sa combine o alimentatie rationala cu combaterea sedentarismului prin activitate fizica in fiecare zi. Alaturi de atingerea greutatii ideale se mai recomanda optimizarea stilului de viata, abandonarea fumatului si a excesului de alcool.