Ulcerul gastroduodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la nivelul stomacului sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la perforarea pretelui tubului digestiv de la acest nivel pe intreaga sa grosime. Afectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.

Cauze:
Leziunile care apar in cazul unui ulcer sunt consecinta ruperii echilibrului dintre factorii de aparare, care protejeaza mucoasa digestiva, si factorii nocivi, care produc agresiuni asupra mucoasei.

Acest echilibru este perturbat in urmatoarele situatii:

• Infectia bacteriana cu Helycobacter pylori;
• Tratamentul cronic cu antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina;
• Secretia acida crescuta;
• Refluxul biliar in stomac;
• Afectari ale vascularizatiei locale.

Insa factorii enumerati mai sus nu produc intotdeauna ulcer. Exista persoane infectate cu bacteria helycobacter care nu au ulcer. Alaturi de cauzele de mai sus se mai aduaga o multitudine de factori de risc, impreuna crescand susceptibilitatea unei persoane de a face ulcer.

Acesti factori de risc includ:

• Fumatul;
• Consumul de alcool;
• Stresul fizic;
• Stresul psihic

Simptome:
Simptomele din cadrul ulcerului difera foarte mult de la un individ la altul, existand cazuri de persoane asimptomatice, desi au fost diagnosticate cu ulcer. In plus, simptomele nu sunt specifice bolii ulceroase, putand fi intalnite si in alte afectiuni digestive precum refluxul gastro-esofagian.

Cele mai frecvent intalnite sunt:

• Durerea, cel mai des cu caracter de arsura, localizata in zona epigastrica (“capul pieptului”), uneori merge in spate. Tine de la cateva minute la cateva ore, apare intermintent, episoadele simptomatice alternand cu perioade asimptomatice. Este calmata prin administrare de substante antiacide sau inhibitoare ale secretiei acide. In functie de momentul aparitiei durerii se poate banui tipul de ulcer.

Durerea din ulcerul duodenal apare la cateva ore dupa masa, pe cand durerea din ulcerul gastric debuteaza la scurt timp dupa masa si se accentueaza cu ingestia de alimente

• Scaderea apetitului si pierderea ponderala;
• Dispepsia, senzatia de disconfort dupa mese;
• Balonari, greata sau voma dupa mese.

Diagnosticul:
Incepe cu consultul medicului specialist, care va evalueaza starea de sanatate, documenteaza principalele simptome, istoricul bolii, obiceiurile alimentare si eventualii factori de risc, dupa care va poate indica analize care sa certifice diagnosticul de ulcer precum si localizarea acestuia, stadiul sau complicatiile.

Testele necesare pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice depind de simptomatologia pacientului, de antecedente si examenul obiectiv.

Persoanele tinere primesc de regula un tratament simptomatic, fara a se impune analize amanuntite, in timp ce persoanelor peste 45 de ani se recomanda un set de analize complete deoarece acestea au risc mai mare pentru cancerul gastric.

Analizele pentru ulcer cuprind:

• Radiografie cu tranzit baritat a tubului digestiv;
• Endoscopie;
• Test pentru hemoragii oculte;
• Hemoleucograma;
• Analize pentru infectia cu helycobacter pylori.

Tratamentul:
Alaturi de tratamentul cauzei care a produs suferinta mucoasei gastrice sau duodenale, se asociaza antiacide si blocante ale secretiei acide, precum si recomandari care tin de stilul de viata si care pot grabi vindecarea ulcerului sau preveni recidiva. Aceste recomandari vizeaza renuntarea la fumat, limitarea consumului de cafea si bauturi alcoolice, reducerea stresului, revizuirea obiceiurilor alimentare.

Tratamentul etiologic cuprinde:

• Eradicarea infectiei cu helycobacter pylori, prin asociere de antibiotice (claritromicina) cu inhibitori ai secretiei acide gastrice si bismut coloidal;
• Renuntarea la tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene, iar daca acest lucru nu este posibil se recomanda asocierea lor cu medicamente protectoare gastrice;
• Reducerea hipersecretiei acide gastrice, prin administrare de inhibitorii ale secretiei gastrice de tipul inhibitorilor de pompa de protoni (omeprazol)
• Ulcerele idiopatice (care nu au o cauza evidenta) se trateaza de obicei tot cu inhibitoare al secretiei acide.

Riscurile unui ulcer netratat:
Multe ulcere netratate se vindeca de obicei de la sine. Exista si situatii in care ulcerele recidiveaza, mai ales atunci cand cauzele acestora nu au fost tratate. Daca ulcerele sunt recurente, pacientul poate avea un risc crescut pentru complicatii grave.

Un ulcer gastric, ce nu raspunde la tratament, poate fi in realitate un cancer gastric. De aceea, odata suspectata aceasta posibilitate, este esential sa se faca o biopsie din mucoasa gastrica lezata. Aceasta metoda ajuta la eliminarea suspiciunii de cancer gastric.

Complicatiile ulcerului:

• Hemoragie digestiva;
• Perforatia;
• Penetratia;
• Malignizarea.

Aceste complicatii sunt amenintatoare de viata, si pot shimba complet prognosticul bolii si sansele de vindecare. Tratamentul este cel mai des chirurgical, doar putine cazuri putand beneficia de tratament endoscopic.

Tratament profilactic:
Exista medicamente numite protectoare gastrice care care se recomanda a fi folosite in tratamentul cronic cu antiinflamatoare nonsteroidiene pentru a proteja stomacul de actiunea nociva a acestora. Aceste medicamente se numesc analogi de prostaglandine (de exemplu misoprostolul). Se folosesc uneori pentru prevenirea unui ulcer.

Sucralfatul se poate administra de asemenea pentru tratamentul sau prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale. Reducerea factorilor de risc includ o alimentatie rationala, cu respectarea meselor zilnice, renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool si cafea dar si combaterea stresului.