Lipidele, ca şi proteinele, fac parte din componenţa celulelor ţesuturilor organismului, participă la crearea membranei celulelor, datorită cărui fapt servesc ca material plastic. O mare parte din lipide se depun în ţesutul adipos.
Lipidele, importanța, surse, necesitatea zilnică
Totodată ele constituie o sursă energetică concentrată, deoarece la oxidarea unui gram de lipide se elimină 9,0 calorii. Introducând în raţia alimentară lipide, putem majora valoarea calorică a alimentelor şi micşora volumul lor. Prezenţa lipidelor în alimente face ca bucatele să fie mai gustoase, ele creează senzaţia de saţ, limitează dezintegrarea proteinelor în organism.

Insuficienţa lipidelor în raţia alimentară conduce la dereglarea proceselor de creştere şi dezvoltare, la reducerea forţei de rezistenţă a organismului la acţiunea factorilor nocivi. In aceste cazuri poate avea loc sinteza lipidelor din glucide şi proteine şi ca urmare dereglarea metabolismului ce poate provoca diferite boli.

Surplusul de lipide în raţia alimentară are acţiuni negative: împovărează funcţionarea normală a organelor digestive, necesită un consum mare de energie şi timp mai îndelungat pentru digestia lor. Un surplus de lipide depus în stratul adipos poate provoca diferite boli, de exemplu, obezitate, diabet, anemie, tromboze etc.

Însemnătatea biologică a lipidelor pentru organismul copiilor constă în aceea că ele conţin vitamine liposolubile (A,D,E,K) şi un şir de substanţe biologic active, cum sunt, de exemplu, lipoidofosfatidele (lecitina, colesterina) şi acizii graşi nesaturaţi (linolic, linoleic, oleic, arahidonic).

Necesitatea zilnică de lipide a copiilor se compensează în cea mai mare parte prin consumul untului de vacă (conţine 83,5% grăsime), uleiului vegetal (conţine 99,9% grăsime), grăsimii cărnii, peştelui, gălbenuşului de ou etc. Untul de vacă are temperatura de topire sub 37°, un mare grad de asimilare (97-98%), conţinând totodată multe substanţe biologic active, cum sunt, de exemplu, acizii graşi macromoleculari, vitaminele A, D2, carotina, fosfolipidele, colina etc. Datorită acestui fapt el este considerat în alimentaţia copiilor un produs indispensabil.

Un alt produs de folosinţă zilnică este uleiul vegetal, care are un mare grad de asimilare şi e o sursă neîntrecută de acizi graşi nesaturaţi (linolic) şi vitamina E. Acizii graşi nesaturaţi contribuie la intensificarea proceselor de creştere şi dezvoltare a organismului tânăr, la sporirea rezistenţei la diferite boli infecţioase şi a gradului de elasticitate a pereţilor vaselor sangvine, participă activ la metabolism.

Cantitatea lipidelor din raţia zilnică trebuie să fie echilibrată cu proteinele în raport de 1:1 şi glucidele în raport de 1:4 sau 1:3, lipidele de origine animală constituind circa 70% din cantitatea totală de lipide, restul revine pe seama uleiului vegetal. Normele fiziologice zilnice de lipide pentru copiii de diferite vârste prevăd pentru: 1-3 ani - 53 g; 4-6 ani - 68 g; 6 ani (elevi) - 67 g; 7-10 ani - 79 g; 11-13 ani- 92 g (băieţi) şi 84 g (fete); 14-17 ani-100 g (băieţi) şi 90 g (fete).

Principalele surse de lipide sunt: grăsimile din lapte şi produsele lactate (untul de vacă, smântână, brânza de vaci), ouăle, carnea de pasăre şi de viţel, peştele, uleiul vegetal.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment