Glucidele sunt cel mai ieftin material care asigură necesităţile energetice ale organismului copilului. La oxidarea unui gram de glucide se elimină 4,0 calorii. Glucidele sunt necesare pentru funcţionarea normală a sistemelor muscular şi nervos central, pentru activitatea intelectuală etc.

După componenţa chimică glucidele se împart în 3 grupe: a) monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza); b) dizaharide (zaharoza sau zahărul, lactoza, maltoza); c) polizaharide (amidonul, glicogenul, celuloza).

Cu ajutorul glucidelor în sânge se menţine o concentraţie necesară de zahăr, se dirijează metabolismul proteinelor şi lipidelor. Tot ele protejează proteinele de a fi folosite ca material energetic, astfel ca ele să fie consumate conform destinaţiei.

Unele glucide dispun de o activitate biologică pronunţată, îndeplinind în organismul copilului funcţii specializate. Acestea sunt acidul ascorbinic, ce posedă funcţia vitaminei C, heparina, ce evită coagularea sângelui în vasele sangvine, acidul hialuronic, ce împiedică pătrunderea microbilor prin membrana celulelor, heteropolizaharidele sângelui, ce determină specificul grupei sângelui ş.a Glucidele şi metaboliţii lor au un rol însemnat în sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteidelor, mucopolizaharidelor, coenzimelor şi altor substanţe vitale necesare.

Ca şi lipidele, glucidele au proprietatea de a se depozita în organism sub formă de glicogen în cantităţi mici. Glicogenul se depozitează cel mai mult în ficat, apoi în muşchi, creier etc. şi se foloseşte ca material energetic pentru funcţionarea diferitelor sisteme şi organe ale organismului.

Consumul abundent de dulciuri deprimă secreţia glandelor gastrice şi scade pofta de mâncare, datorită cărui fapt organismul copilului primeşte o cantitate insuficientă de alte substanţe nutritive necesare. De aceea nu trebuie să alimentăm copiii cu prea mult zahăr şi dulciuri. Un surplus de glucide dereglează procesele organoplastice, corpul devenind păstos, conduce la sporirea depozitării lipidelor şi la majorarea masei corpului, la o relativă insuficienţă de vitamine B1, B2, PP, magneziu, fier şi mangan.

O insuficienţă de glucide conduce la diminuarea proceselor de creştere şi dezvoltare, la deshidratarea corpului, la arderea incompletă a lipidelor şi ca rezultat la formarea acetonei, acidului oxibutiric şi altor substanţe dăunătoare organismului.

Sursele principale de glucide din raţia zilnică a copiilor şi adolescenţilor sunt produsele de origine vegetală bogate în glucide. Din ele fac parte (g la 100 g parte comestibilă): pâinea (40-53), făina (70-74), pastele făinoase (72-75), crupele (65-77), cartofii (19,7), legumele (3 - 11), culturile de bostănărie (6-9), fructele şi pomuşoarele (7-15). Cea mai concentrată sursă de glucide e zahărul (99). Mari cantităţi de glucide conţine mierea de albini (72-76), dulceaţa şi gemurile (65-74). Dintre cele mai preţioase produse alimentare de origine animală după conţinutul de glucide în alimentaţia copiilor sunt. laptele (4,7) şi lactatele, de exemplu, chefirul (4,0), laptele condensat cu zahăr (56), brânzeturile (2-6).

Cantitatea zilnică de glucide necesară copiilor de diferite vârste trebuie să constituie 55-60% din valoarea calorică a raţiei alimentare. Cel mult 1/4 din cantitatea necesară de glucide trebuie să constituie glucidele solubile cu un bun grad de asimilare.

Normele fiziologice zilnice de glucide necesare copiilor de diferite vârste constituie pentru: 1-3 ani - 212 g; 4-6 ani - 272 g; 6 ani (elevi) - 285 g; 7-10 ani - 335g; 11-13 ani- 390 g(băieţi) şi 355 g; (fete); 14-17 ani- 425 g(băieţi) şi 360 g(fete).

Raportul cantităţii zilnice a proteinelor, lipidelor şi glucidelor va fi de 1:1:4.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment