Ceapa conţine vitamine (A, B, C), săruri minerale (sodiu, potasiu, fosfaţi, fier, sulf, inclusiv ioduri, apoi sulfura de alil şi de propil, ambele foarte bactericide dar şi alte principii antibiotice. Este antiscorbutică, antinevritică şi diuretică - indicată în obezitate dar şi în dizolvarea şi eliminarea depozitelor de uree şi cloruri din organism.
Mai este şi hipoglicemiantă (scade zahărul din sânge), prin urmare, antidiabetică. Acest efect este lent dar mai de durată decât administrarea de insulină. Prin diferite uleiuri volatile, ceapa este un bun vermifug, chiar şi contra teniei.
Foarte uşor de obţinut, prin zdrobire şi stoarcere, sucul de ceapă poate fi considerat un adevărat panaceu în bolile respiratorii (guturai, bronşită, astm), în afecţiunile virale (viroze precum gripa) în infecţiile urinare şi renale, stimulând în mod deosebit activitatea rinichilor.
Inflamaţiile prostatei (prostatite acute sau cronice) pot fi înlăturate prin consumul ponderat al acestui remediu. Sucul de ceapă ajută foarte mult şi în terapia anumitor dereglări hormonale, existând indicii ca ar fi util în tratarea impotenţei sexuale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, fiind recomandat în astenii şi surmenaj intelectual. Este considerat un bun antiseptic, antiinfecţios, antisclerotic (indicat în ateroscleroză), şi antireumatismal.
Ca remediu terapeutic, sucul de ceapă este atât de puternic, încât nu poate fi consumat decât în doze mici, de cel mult 50 ml pe zi şi în combinaţie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov. Se poate omogeniza şi în amestec cu puţin suc de ţelină sau cu câteva picături de lămâie. Se poate bea, de asemenea, diluat cu apă, câte jumătate de pahar, de 2 ori pe zi.
Ceapa este contraindicată celor care au suferinţe stomacale, bolnavilor care suferă de ciroză avansată sau ascită.