În faţa unei mese îmbelşugate, interesul pentru o friptură, un cârnăcior proaspăt sau o porţie de salată cu multă maioneză este aproape irezistibil, mai ales în aceste zile. Atracţia pentru astfel de preparate nu este datorată numărului calculat de calorii şi nici conţinutului în proteine sau zaharuri ci, în primul rând, mirosului şi gustului apetisant, atât de mult apreciate de papilele gustative.

În urma multor mese de Sărbători, pot să apară greaţa, crampele stomacale, indigestiile şi chiar starea de vomă. La senzaţia de greaţă sau după golirea conţinutului stomacal prin vomă, se recomandă ceaiuri calmante şi uleiuri eterice din plante aromatice, cu proprietăţi antiemetice, care suprimă vomismentele. Ceaiurile se beau reci, prin înghiţituri rare, de preferat neîndulcite.

Sunt indicate infuziile de mărar, pelin alb, lavandă, roiniţă, mentă, busuioc şi cimbrişor, decoct din flori de muşeţel. Foarte bun este uleiul eteric de mentă (câteva picături într-o linguriţă cu zahăr).

Rezultate deosebite are pulberea din rădăcină uscată de valeriană (din care se ia câte un vârf de cuţit, de 3 ori/zi) şi tinctura de valeriană (20 g plantă macerată timp de 8 zile în 100 ml alcool de 70 grade, strecurată şi consumată câte 15-20 picături într-un pahar cu apă, de 2-3 ori/zi). Alte specii antiemetice: anghinare, dovleac, iarba mare, lucernă, măghiran, mur, salvie, sovîrv.

Foarte util pentru a îndepărta senzaţia de greaţă înainte sau după vomă este un decoct din amestec în părţi egale de mentă, rostopască, frunze de plop negru şi scoarţă de stejar. Un alt amestec, care şi-a dovedit eficienţa, poate fi preparat sub formă de infuzie din talpa gâştei (20g), roiniţă (melisa) şi mentă (câte 30g din fiecare) şi flori de tei (20g). Se beau câte două căni/zi.

În cazul în care persistă senzaţia de vomă, pentru a stimula actul reflex şi a provoca vomismentul (deci numai pentru a provoca voma şi nu pentru a o anula), se poate administra un decoct în amestec din părţi egale de rădăcini uscate şi măcinate de ciuboţica cucului şi săpunariţă (câte 25 g din fiecare la 250 ml apă). Se beau 1-2 ceaiuri neîndulcite.

În caz de indigestii şi crampe stomacale sunt recomandate plante cu acţiuni excitante asupra secreţiei gastrointestinale, pentru stimularea digestiei devenită anormală. În medicina naturistă pentru combaterea acestor neplăceri digestive s-au utilizat numeroase ceaiuri, simple sau în amestec, din: angelică, busuioc, călin, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada şoricelului, fenicul, gălbenele, ghinţură, hamei, iarbă mare, măghiran, mentă, obligeană, odolean, păpădie, pelin, salvie, sunătoare, tătăneasă, scoarţă de ulm.

Un amestec foarte eficient în caz de indigestie este din frunze de nuc (10g), mentă (5 g), frunze de dud alb (15 g), teci de fasole (25 g), herba de păpădie (10 g) şi frunze de afin (25 g). O lingură din acest amestec, uscat şi mărunţit, se pune la 250 ml de apă clocotită, se infuzează 15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Efectul este carminativ, uşor astringent. Ceaiul poate fi folosit şi în calmarea unor tulburări digestive cronice.

Un amestec din plante care este bine să nu lipsească din casele oamenilor în perioada Sărbătorilor este din rădăcini de angelică, fructe de chimion, de fenicul, de anason, coriandru şi frunze de roiniţă. Acest ceai combate crampele stomacale.