Morcovul este o plantă erbacee, bienală, cu înălţimea de până la 1 m. În primul an dezvoltă o rozetă de frunze şi rădăcina comestibilă, iar în al doilea - tulpina floriferă şi seminţele. Tulpina este tare, dreaptă sau ramificată, cu muchii. Frunzele sunt penat-sectate, lat-lanceolate, alungite, lung peţiolate, de culoare verde. Florile sunt mici, albicioase, adunate în umbelă compusă. Fructul este o diachemă cu 2 seminţe de culoare brună. Înfloreşte în lunile iunie-august.
Morcovul - o sursă de vitamine
Este originar din regiunile Mării Mediterane, ale Mării Negre, din Afganistan, din partea de Nord-Vest a Indiei, partea de Vest a munţilor Tiani-Şani etc. Informaţiile asupra utilizării lui ca plantă de cultură sunt foarte vechi (în Sudul Germaniei datează de acum 1000 de ani î.e.n.).

A fost folosit de către greci, romani, arabi, iniţial ca plantă medicinală, apoi ca plantă alimentară. În secolele XIII-XV cultura morcovului s-a extins în Europa, Asia şi apoi în America. În ţările europene cultura morcovului s-a răspândit din secolul al XlV-lea.

În prezent morcovul este cultivat pretutindeni, până în regiunile de nord. Există soiuri alimentare, cu rădăcini oranj, cu conţinut ridicat de vitamine şi zaharuri, cu pulpa fină şi cu forme variate ale rădăcinii: de la scurte, aproape sferice, până la lungi, conice sau cilindrice.

Există şi soiuri furajere, cu rădăcini mari, albe sau galbene. În ţara noastră morcovul este cunoscut din perioada expansiunii romane, iar în prezent se cultivă în toate zonele ţării. Se cultivă pentru rădăcinile sale tuberizate, cu o largă utilizare alimentară.

Morcovul este puţin pretenţios la căldură. Temperatura minimă de germinare este de 4-5°C, plantele tinere suportă până la minus 10°C. Plantele şi rădăcinile cresc în condiţii optime la 18-20°C, iar pentru înflorire sunt necesare 25°C. Datorită cerinţelor mici faţă de căldură, se poate însămânţa toamna sau primăvara foarte devreme.

Are cerinţe mari faţă de lumină, la fel, faţă de umiditatea din sol, mai cu seamă în perioada germinării, când plantele sunt tinere (în etapa acumulării substanţelor de rezervă). Preferă solurile cu textură mijlocie, bine afânate, bogate în humus, fără buruieni.

Se înmulţeşte primăvara devreme prin seminţe umectate în prealabil, semănate direct în cuiburi. Ca lucrări de întreţinere a solului curat se aplică praşilele printre rânduri şi plivitul pe rând. Seminţele se recoltează de la semincerii din al doilea an de vegetaţie.

Recoltarea rădăcinilor începe când acestea au grosimea, în partea superioară, de 1,5 - 2 cm. Se face eşalonat, până toamna târziu, în funcţie de cerinţele pieţei, deoarece producţia timpurie trebuie consumată imediat. Păstrarea rădăcinilor se face stratificat, în nisip.

Dintre toate plantele rădăcinoase, după valoarea nutritivă morcovul ocupă un loc deosebit. El este o adevărată sursă de vitamine şi de alte substanţe necesare organismului. Ca sursă de caroten, morcovul este cel mai apreciat şi, în afară de asta, rădăcinile de morcov conţin vitaminele complexului B, C, H, K, PP, săruri minerale (calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru, bor, iod), substanţe azotate, grăsimi, substanţe extractive fără azot, toţi aminoacizii esenţiali şi zaharuri, ceea ce le conferă o valoare energetică deosebită.

Datorită conţinutului ridicat de vitamine, morcovul este recomandat pentru tratamentul şi profilaxia avitaminozelor. Consumul zilnic de morcov stimulează digestia, face vederea mai ageră, măreşte cantitatea de lapte la mamele cu sugari, întăreşte imunitatea organismului faţă de bolile infecţioase. Este recomandat suferinzilor de anemie, de diferite afecţiuni hepatice, renale şi ale tractului gastrointestinal.

Morcovul ras prin răzătoare şi tratat cu untdelemn este indicat în practica pediatrică ca antihelmintic şi uşor laxativ; extern, se aplică pe arsuri, răni ulceroase, inflamaţii.

Din morcov se obţine suc, care se bea imediat, pentru că sucul în contact cu aerul îşi pierde vitaminele şi alte substanţe active. Sucul de morcov, datorită acţiunii antiseptice, dă rezultate bune în tratamentul căilor respiratorii superioare. El este cea mai bogată sursă de vitamine, care se asimilează completamente de organism. Este indicat bolnavilor cu insuficienţă cardiacă, boli de ochi.

Consumul regulat de suc de morcov (de 3 ori câte un pahar) ridică tonusul muscular, înlătură oboseala, stimulează funcţia glandelor sexuale, face tenul mai fin.

Dimineaţa, pe nemâncate, se recomandă câte 200 g de suc pentru a preveni accesele de astmă bronşică şi afecţiunile hepatice; acesta este un bun remediu contra constipaţiilor şi ca antihelmintic. Cu suc se clăteşte gura în cazuri de stomatite, anghine, răguşeală. Sucul proaspăt poate fi amestecat (1:1) cu lapte cald.

Morcovul este apreciat ca plantă alimentară. Rădăcinile lui se consumă proaspete, fierte, uscate şi conservate. Din ele se gătesc salate, piure, clătite. Ele se pun în supe, ciorbe, borşuri, în murături cu varză şi alte legume, în diferite garnituri. Industria de conserve foloseşte morcovul pentru producerea unor paste, piureuri, sucuri pentru copii. Din morcov se poate prepara dulceaţă. Pe timp cald, sucul de morcov este recomandat în asociere cu alte sucuri din legume şi fructe, ca băuturi răcoritoare.

În cazuri de diaree a sugarilor, se recomandă supă de morcovi preparată din 500 g morcovi raşi, fierţi 1/2 oră, care se pasează şi se completează până la 1l cu apă clocotită, se răceşte şi se administrează sugarilor cu biberonul la orele de masă.

Morcovul se păstrează bine în stare naturală, astfel încît se poate beneficia de el tot timpul anului. Mai apreciate sunt soiurile de culoare roşie-portocalie, cu vârful rotund (carotele). Se rad uşor cu cuţitul, se spală şi se folosesc pentru supe de zarzavat şi ciorbe. Pentru soteuri se taie în formă de chibrit sau se rad în lungul râzătoarei.

Din seminţele de morcov se obţine ulei volatil, care este întrebuinţat în parfumerie.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment