Vegetarismul este un curent care recomanda ca omul sa se alimenteze numai cu alimente de origine vegetala, excluzând alimentele de provenienta animala.

Vegetarismul fiinta în Egiptul si Grecia antica cu un caracter religios. Termenul "vegetarism" a aparut în Anglia în anul 1842. Societatea vegetarienilor a fost înfiintata în anul 1847 în Mancester, Anglia. Mai târziu vegetarismul a capatat raspândire în Germania, Italia, Spania, Franta. Uniunea internationala a vegetarienilor a fost fondata în anul 1908 si în prezent are sectii în toate tarile lumii, organizeaza sistematic congrese, în Anglia, Germania, Australia, Elvetia au aparut hoteluri si restaurante pentru vegetarieni. Bucataria europeana include preparate culinare vegetariene cu înalte calitati nutritive si gustative.

Vegetarienii folosesc în alimentatie numai produse vegetale ca legumele, fructele, nucile, cerealele, leguminoasele. Unii vegetarieni exclud prelucrarea termica a produselor vegetale. Ei accepta doar pâinea integrala socotind ca aceasta pâine cu fructe este cea mai gustoasa si nutritiva hrana.

Alti vegetarieni, pe lânga produsele vegetariene, folosesc lapte, produse lactate. Ei se numesc lactovegetarieni. Vegetarienii care consuma pe lânga lactate si oua se numesc lactoovovegetarieni.

Savantii au constatat ca în rândul celor care prefera alimentatia mixta cu includerea carnii si pestelui se înregistreaza mai des boli ale aparatului cardiovascular, tractului digestiv, tumori si tulburari metabolice.

Alimentatia vegetariana micsoreaza riscul aparitiei bolilor aparatului cardiovascular, scazând continutul colesterolului în sânge. Produsele vegetale sunt bogate în fibre alimentare, acizi grasi nesaturati, sterine vegetale, vitamine, saruri minerale.

Acizii grasi nesaturati leaga colesterolul în sânge favorizând eliminarea lui din organism. Sterinele vegetale inhiba absorbtia colesterolului în intestin pe care îl contin în produsele alimentare si împiedica patrunderea lui în sânge. Fibrele alimentare intensifica procesul eliminarii colesterolului din organism prin intestin. în acelasi timp, alimentatia vegetala mareste continutul de arginina din sânge, care sporeste secretia hormonului glucagon, produs de catre pancreas. Glucagonul regleaza biosinteza colesterolului în organism. Vitaminele si sarurile minerale contribuie la normalizarea echilibrului acido-bazic, proceselor metabolice, reglarea activitatii sistemelor nervos, cardiovascular, aparatului digestiv si uroexcre-tor, la formarea tesuturilor, sinteza fermentilor, hormonilor si a altor factori necesari activitatii normale a organismului.

Vegetarieinii sustin ca în produsele vegetale se afla toate substantele necesare organismului, în timp ce din alimentele de origine animala se formeaza ureea si acidul uric cu actiune daunatoare. Studiile savantilor au constatat ca organismul uman nu este adaptat la un regim compus permanent numai din legume si fructe. Dupa aspectul dintilor si al maxilarelor se poate presupune ca omul a avut o alimentatie diversa, nespecializata.

Alimentatia exclusiv vegetala este saraca în proteine strict indispensabile mentinerii activitatii vitale normale. Ea nu asigura organismul cu vitaminele BJ2, D, calciu. Ureea si acidul uric au efecte negative când se acumuleaza în exces la unele boli. La omul sanatos ele se formeaza în cantitati normale si se elimina prin organele de excretie. Ureea si acidul uric se gasesc si în sângele persoanelor care se hranesc cu produse vegetale, fiind sintetizate de propriile tesuturi ale organismului.

Omul sanatos poate respecta un regim de cruditati pe perioade mai scurte. în cadrul lui se consuma alimente vegetale preponderent crude si alimente de origine animala, ca laptele si derivatele lui, ouale, mierea. Regimul de cruditati este sarac în proteine, bogat în glucide, contine ulei, smântâna cu care se dreg salate, putina clorura de sodiu. Contine cantitati sporite de potasiu si calciu, acizi organici, nu provoaca sete. Se recomanda în diferite afectiuni însotite de retinerea apei.

Potasiul si calciul pe care le contin cruditatile au o actiune diuretica. Aportul redus de apa si clorura de sodiu favorizeaza eliminarea apei. Regimul de cruditati are efect deshidratam si se recomanda la persoanele ce doresc sa slabeasca. Acest regim, sarac în clorura de natriu, are si actiune antiinflamatorie, contine unele componente bazice, contribuie la cresterea rezervei alcaline a sângelui si reactia urinei devine bazica.

Regimul de cruditati este sarac în calorii, produsele vegetale au volum mare si dau senzatia de saturare. Cantitatea de calorii poate fi marita, adaugând în produse unt sau smântâna, ulei vegetal. Regimul este foarte bogat în vitamine, celuloza. Mai bine sunt tolerate glucidele din legume si fructe comparativ cele din cereale si cartofi.

Regimul de fructe este bogat în saruri alcaline. Ele au actiune favorabila asupra organismului, ea fiind mai pronuntata decât în cazul administrarii acestor saruri sub forma de medicament. Organismul are nevoie de o rezerva de baze pentru a transforma si a neutraliza acizii organici si acidul carbonic ce se formeaza în urma metabolismului. Bazele favorizeaza transportul acidului carbonic si activeaza oxidarea acizilor organici din organism. Zilele de cruditati se recomanda celor sanatosi în scop preventiv, precum si celor cu cardiopatii, boli hepatice, renale, hipertensivilor.

Regimul vegetal completat cu produse lactate, brânzeturi, oua este cel mai indicat deoarece acopera necesitatile nutritive ale organismului si este lipsit de substante purinice care contribuie la formarea acidului uric, ureei. Acest regim poate fi folosit timp îndelungat, deoarece îndestuleaza organismul cu toate substantele nutritive, inclusiv vitamina Bi2 care lipseste în ratia «pur» vegetala si calciu pe care produsele vegetale îl contin în cantitati mici.

La vegetarieni nivelul colesterolului în sânge este scazut si morbiditatea prin boli cardiovasculare mai mica. Vom mentiona însa ca vegetarienii în majoritatea cazurilor nu întrebuinteaza bauturi alcoolice, nu fumeaza, duc un mod de viata sanatos.

În alimentatia dietetica dieta pur vegetariana se recomanda sub forma de cure de fructe si legume a caror aplicare se face dupa sezon, deci în perioada când acestea se pot consuma în stare proaspata. Metodele de conservare a fructelor si legumelor ne permit sa facem cure de fructe si legume si în afara sezonului de recoltare.

Cura de capsune se indica în astenia de primavara, guta, afectiuni hepato-renale, constipatii, colita cronica, ateroscleroza, obezitate Capsunele sunt utile prin aportul vitaminic, sarurilor minerale, acizilor organici. E de mentionat ca la unele persoane substantele aromatice din capsune provoaca alergii. în cura de capsune se consuma 2-2,5 kg de bace zilnic în 5-6 prize, timp de 3-4 zile.

Curele de cirese, visine, caise proaspete se recomanda reie-sind din continutul lor înalt de zahar usor asimilabil, saruri minerale, vitamine, acizi organici, care stimuleaza secretia gastrica, usureaza digestia, iar fibrele alimentare normalizeaza peristaltismul intestinal si regleaza tranzitul digestiv. Se recomanda 1,5-2 kg de fructe zilnic timp de 2-3 zile. Se indica în bolile intestinale acute, nefrite, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, litiaza biliara. Fructele se mai consuma sub forma de jeleuri sau compoturi în afectiunile hepatice, renale, cardiovasculare.

Curele de struguri si must au actiune alcalinizanta, mentin echilibrul acido-bazic, previn fenomenul de acidoza (datorita sarurilor de potasiu si magneziu), poseda actiune vitaminizanta (vitaminele complexului B, C, caroten). Cura de struguri se utilizeaza în bolile hepatice, renale, constipatii, tuberculoza, în combaterea oboselii, surmenajului, a starilor febrile. Durata curei de struguri e de 2-3 saptamâni. în primele 2-3 zile se consuma 0,3-0,4 kg; în urmatoarele 3-4 zile cantitatea se mareste pâna la 0,8-1 kg zilnic; în saptamâna a doua se consuma pâna la 1,5-3 kg zilnic. Pe tot parcursul zilei celelalte sortimente de alimente se reduc corespunzator cantitatii de struguri consumati. Cura de must are aceleasi functiuni, dar prezinta avantajele ca mustul se poate conserva si e limitat în celuloza, care este contraindicata pentru unele boli. în cura de must se consuma în primele zile 0,25-0,31, dupa care cantitatea creste progresiv pâna la 1 1 zilnic. Administrarea ratiei zilnice de must se face în trei prize, care se bea cu 1-2 ore înainte de mesele principale.

Cura de mere se poate face din vara pâna primavara urmatoare datorita tehnologiilor de pastrare. Merele contin vitamina C, zaharuri usor asimilabile, saruri minerale cu efect alcalinizant, iar fierul, cuprul, zincul stimuleaza enzimele si înlesnesc metabolismul. Merele au actiune diuretica. Cura de mere se indica în colita cu diaree, hipertensiune arteriala timp de 2-3 zile câte 1,5-2 kg zilnic, repartizate în 5-6 prize. La combaterea constipatiilor cronice se recomanda 0,2-0,3 kg de mere zilnic.

În alimentatia dietetica deseori folosim dieta ovolactove-getariana la tratarea hipertensiunii arteriale, aterosclerozei. Produsele vegetale sunt bogate în potasiu. Pentru a îmbunatati gustul bucatelor nesarate se foloseste marar, patrunjel, telina, lamâie si alte mirodenii.

Fructele si legumele, bogate în fibre alimentare, contribuie la eliminarea din organism a surplusului de colesterol, care deseori e marit în sânge la hipertensivi si la bolnavii de ateroscleroza. Ratia alimentara în aceste boli trebuie sa contina vitaminele C, grupul B. Vitamine hidrosolubile contin pâinea integrala, târâtele, fructele si legumele crude. Se limiteaza produsele bogate în colesterol (carne, peste gras, ficat, rinichi). Dieta ovolactovegetariana poate fi folosita cu succes în alimentatia hipertensivilor si aterosclero-ticilor.

În constipatii se indica dieta ovolactovegetariana. Ratia alimentara din carne, peste si limitata în fructe si legume nu asigura functia motorie a intestinului. în asemenea cazuri se recomanda produse bogate în fibre alimentare (pâine integrala, fructe, legume), în salata din fructe si legume crude se adauga ulei vegetal (20-30 g). Sunt folositoare supele pregatite din legume.

La tratarea gutei se recomanda dieta ovolactovegetariana. în tesuturile articulatiilor si a altor organe ale acestor bolnavi se depune acidul uric. Pentru a micsora continutul acidului uric si a altor compusi azotici se exclude carnea, pestele, ficatul, rinichii, zeama de carne si peste, bogate în substante purinice. Bolnavii în cauza pot consuma carne si peste fiert nu mai des de 2-3 ori pe saptamâna. Lor li se indica fructe si legume crude, sucuri, cure de fructe si legume.

Fructele si legumele crude îsi pastreaza aroma si gustul placut, componenta chimica, inclusiv fitoncidele cu actiune bacte-ricida, vitaminele C, P, carotenul, potasiul, fermentii, acizii organici, fibrele alimentare. în comparatie cu fructele si legumele fierte, cele crude sporesc mai pronuntat secretia sucului gastric, activeaza functia motorie a intestinelor si lichideaza constipatiile, stimuleaza secretia bilei, normalizeaza componenta ei chimica având efect de prevenire a colecistitei si colelitiazei.

Din celuloza si fibre alimentare, în tractul intestinal, unele bacterii sintetizeaza în cantitati mici vitaminele complexului B, A, aminoacizii esentiali. Se presupune ca la vegetarieni acesti factori mentin starea generala normala si functionarea organelor si sistemelor.

Savantii ne informeaza ca în SUA a treia parte din bolile cancerigene sunt provocate de alimentatia incorecta. Folosirea insuficienta a fructelor, legumelor si surplusul de carne, lipide sporesc proportia cancerului rectal. Pestele uscat, afumat, prajit provoaca cancerul gastric. Surplusul de grasimi în alimentatie duce la cancerul glandei mamare, al intestinului gros. Riscul înalt de crestere a bolilor oncologice s-a observat în carenta unor vitamine. Hipovi-taminoza A si a carotenoizilor provoaca cancerul pulmonar, al laringelui, esofagului, vezicii urinare. Se crede ca vitamina A sporeste reactia imunologica a organismului si este un antioxidant care inhiba cancerogeneza. S-a stabilit o corelatie între hipovita-minoza C si cancerul gastric, esofagian. Se presupune ca vitamina C inhiba procesul de formare în tractul digestiv a substantelor cancerigene din nitrozamine.

Pentru micsorarea riscului bolilor oncologice se recomanda reducerea consumului de lipide pâna la 30% din energia calorica a ratiei alimentare, sporirea consumului de fructe si legume crude, renuntarea la zaharul rafinat, la produsele alimentare marinate, afumate, sarate. Abuzul de carne provoaca constipatii si apendicita. Printre vegetarieni mai rar se întâlnesc bolile oncologice, apendicita, urolitiaza, guta, constipatiile, obezitatea.

Problema pastrarii sanatatii si a capacitatii de munca a oamenilor pâna la adânci batrâneti a fost si ramâne mereu actuala. în rezolvarea acestei probleme un loc important ocupa alimentatia. S-a studiat sistemul de alimentatie a unor popoare printre care se afla un numar mare de persoane cu vârsta înaintata. O durata lunga a vietii au oamenii din Abhazia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan.

În alimentatia abhazienilor predomina produsele vegetale (cerealele, leguminoasele, legumele, fructele, nucile) si produsele aci-dolactice. Persoanele în vârsta de 60-90 ani folosesc cu carnea numai 12-15% proteine. Practic ei nu consuma salamuri, conserve, produse afumate, zeama de carne si peste. în alimentatie este foarte raspândit porumbul. Din porumb pregatesc mamaliga cu ulei de nuci, lapte acru, cascaval. Din faina de porumb fac turte. Ei prefera porumb tânar fiert, copt. Nucile se adauga în bucatele vegetale, de carne, lapte. Untul se consuma 10-17 g/zi, de 2-3 ori pe saptamâna. Este folosit pe larg uleiul de nuci. Uleiul de floarea-soarelui se întrebuinteaza la prelucrarea termica a bucatelor fiind consumat de 2-3 ori pe saptamâna. Abhazienii folosesc putin zahar, bomboane, dulceata (1-2 ori pe saptamâna). Dieta lor contine putina sare de bucatarie. Ei folosesc un sos acru din mure, corcoduse, tomate. Sarea este înlocuita cu adjica (contine ardei iuti, usturoi, mirodenii, putina sare). Capsantina din ardeii iuti micsoreaza tensiunea arteriala, viscozitatea sângelui, rareste frecventa contractiilor cardiace, intensifica secretia glandelor tractului digestiv. Abhazienii folosesc în ratia alimentara vin rosu natural în cantitati moderate si printre ei nu se întâlnesc alcoolici. Ei nu fac abuz de hrana. Valoarea energetica a ratiei alimentare este joasa, în schimb ratia este bogata în vitamine. Vitamina E depaseste norma de 3 ori. Continutul calciului, fosforului, potasiului, magneziului, fierului, manganului, cuprului este mai înalt ca normele fiziologice. Este redusa cantitatea de sodiu, clor, seleniu. La cei vârstnici în flora intestinala se depisteaza bacteriile acidolactice si bifidum bacteriile ca în flora intestinala a copiilor care sunt alaptati.

Alimentatia vârstnicilor din Georgia, Armenia, Azerbaidjan este asemanatoare cu a celor din Abhazia. Popoarele caucaziene folosesc în alimentatie pâna la 100 plante salbatice, ceea ce pare sa fie un factor important în durata vietii active a oamenilor.

Naturistii recomanda drept cele mai pretioase surse de proteine lactatele, ouale, pestele slab, cerealele, leguminoasele, nucile, care asigura aportul optim de aminoacizi, inclusiv al celor esentiali. Uleiurile vegetale (de soia, de floarea-soarelui, de nuci, de porumb) contin acidul linoleic care reduce colesterolul plasmatic. Uleiurile vegetale prelucrate la rece sunt mai bune protectoare vasculare ca cele prelucrate termic si chimic. Evolutia ateroscle-rozei poate fi accelerata prin consumarea excesiva a produselor alimentare bogate în colesterol, acizi grasi cu o valoare calorica înalta. Surplusul de zahar în ratia alimentara provoaca modificari ale lipidelor sanguine si cresterea aterosclerozei. Glucidele maresc retentia hidrica în organism. Zaharul e o sursa de energie în organism, dar fara aport de vitamine, fermenti, substante minerale, oligoelemente si fara fibre alimentare, protectoare ale tubului digestiv. Pâinea alba si pastele fainoase sunt alimente puternic caren-tate, deoarece cea mai mare parte a sarurilor minerale, vitaminelor complexului B se gasesc în coaja cerealelor.

Naturistii nu recomanda în alimentatie decât în cazuri exceptionale carnea de mamifere (porc, vita, cal, vânat), grasimile animale (untura, smântâna, peste gras, seu), pâinea alba, fainoasele, cerealele decorticate, zaharul, dulciurile concentrate pe baza de zahar, produsele sintetice sau ultrarafinate, alcoolul, cafeaua. Toti naturistii renunta la produsele sintetice, conservate, colorate sintetic, aromatizate artificial. Au aparut numeroase studii asupra proprietatilor cancerigene ale diferitelor substante chimice utilizate în industria alimentara.

Naturistii insista asupra folosirii alimentelor în buna parte neprelucrate termic. Se vor prefera alimentele care favorizeaza functia tractului intestinal, asigura diureza crescuta. Din aceste considerente se recomanda sucurile de fructe si legume. Ele constituie o sursa energetica destul de substantiala, sunt usor digerabile, cu un efort minim digestiv de asimilare si pierderile de energie prin asimilare sunt minime, prezinta adevarate concentrate de vitamine, fermenti, substante minerale, acizi organici, substante colorante active biologic, au gust placut si sunt usor suportate de bolnavi.

Se recomanda ca sucurile sa fie stoarse cu centrifuga electrica în conditii casnice si sa nu fie pastrate mai mult de 3-6 ore (pastrarea mai îndelungata contribuie la distrugerea vitaminelor si a altor substante utile). Norma de sucuri e de 300-500 ml pe zi. Se folosesc salate preparate din combinatii de legume de sezon, cu nuci, drese cu uleiuri vegetale si aromatizate cu condimente naturale. Substantele continute în alimentele vegetale se absorb mai bine daca acestea sunt consumate înaintea altor alimente.

Necesarul de proteine se asigura din oua proaspete, fierte 1-2 minute, lapte prins, chefir, iaurt, brânza, cas, fasole, linte, mazare, nuci, alune, fructe, cereale. O sursa pretioasa de proteine prezinta produsele din soia (laptele, brânza, faina, proteina izolata etc). Se recomanda de consumat terciuri din cereale integrale, hrisca, pâine neagra, 2-3 linguri de tarâte înmuiate, de preferinta dimineata sau seara înainte de culcare. Sunt folositoare cereale germinate (grâu), soia germinata.

De asemenea se vor consuma zilnic nuci, migdale, alune, dar nu mai mult de 25 g la o masa.

Condimentele naturale (mararul, patrunjelul, telina, cimbrul, tarhonul, scortisoara, cuisoarele, hreanul, usturoiul, ceapa) naturistii le folosesc la aromatizarea bucatelor si mai putin - cele foarte concentrate (piper negru, ardei iuti). Sarea de bucatarie se recomanda pâna la 5 g pe zi, se prefera sarea de mare care contine întregul complex de minerale. Se indica 1,5-2 1 de lichid zilnic.

0 atentie deosebita se acorda igienei corespunzatoare a meselor (masticatie eficienta, calm în timpul meselor, bucate cu gust placut). în orice timp de alimentatie naturistii recomanda ca proportia alimentelor nepreparate termic sa fie de minimum 50%.

Pregatirea grâu/iti încoltit: pentru o zi sunt necesare 50 g. Grâul se pune în apa, într-un vas emailat, apa se schimba la fiecare 8 ore. Dupa 24 ore (iarna 48 ore) se întinde pe o tava într-un loc întunecos si cald si se umezeste la fiecare 8 ore. Se consuma când a încoltit 2 cm. O cantitate mai mare pregatita se poate pastra la rece pâna la o saptamâna. Pentru cei cu dantura deficitara grâul încoltit se trece prin masina de tocat.

Pregatirea tarâtei: 3-4 linguri de tarâte se înmoaie în apa pe 8-12 ore, dimineata se încalzeste usor, se adauga 1-2 lingurite de miere. O data cu tarâta se pot pune la înmuiat prune uscate, stafide, smochine. Tarâta înmuiata este folosita cu brânza de vaci, iaurt, fructe rase sau simplu.

Retete:
- 3 linguri brânza de vaci + 2 linguri de germeni de grâu + 3 linguri de tarâte + 1 lingura de ulei + sare + condimente.
- 2 linguri de tarâte + 1 lingura de seminte de floarea-soarelui + 1 lingura de nuci + 1 lingura de miere + suc de lamâie, un vârf de lingurita de scortisoara + 1 lingura de fulgi de ovaz. Se amesteca bine.
- 4 linguri de tarâte + 2 linguri de seminte (dovleac, floarea-soarelui) + 1 lingura de praf de verdeturi + 1 lingura de smântâna (ulei) + 1 lingura de drojdii alimentare + ardei, rosii, hrean, condimente.

Pentru obtinerea unor recolte înalte de fructe si legume se folosesc îngrasaminte, pesticide si alti compusi chimici cu actiune nociva asupra sanatatii omului, provocând diferite boli. în organism nitratii se transforma în nitriti. Ultimii, patrunzând în sânge, intra în reactie cu hemoglobina si formeaza methemoglobi-na care provoaca hipoxie însotita de schimbari organice grave ale sistemului nervos central si formarea N-nitrozaminelor cu actiune cancerigena.

Continutul înalt de nitrati deseori se depisteaza în sfecla, ma-cris, spanac, salata verde, patrunjel, marar, ridiche, legume crescute în sere. Nitratii se acumuleaza în cartofi si castravetii proaspeti aproape de suprafata, iar în varza alba si morcovi - în partea interioara. De aceea cartofii si castravetii vor fi curatati cu coaja groasa, iar la varza alba nu se va consuma ciocanul.

Continutul nitratilor se micsoreaza la pastrarea legumelor timp îndelungat. Primavara în legume nitratii practic lipsesc. Nitratii si nitritii se descompun în legumele murate. în varza murata continutul lor este foarte redus deja în prima saptamâna. Actiune binefacatoare are si conservarea. în castravetii conservati cu otet si închisi ermetic dupa 24 ore nivelul nitratilor se micsoreaza pâna la 2,6% de la nivelul initial, iar nitritii dispar dupa 2 saptamâni.

Pentru a preveni intoxicarea cu nitrati, se recomanda a nu include legumele crescute în sere în ratia alimentara a copiilor sub 3 ani, a femeilor însarcinate si a celor care alapteaza copii la sân si de limitat folosirea lor de catre persoanele de toate vârstele. Ridichea, morcovii, castravetii vor fi bine spalate si curatate. Ratia alimentara bogata în vitaminele C, A, E previne si inhiba procesul de transformare în organism a nitratilor în nitriti.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment