Date importante
Este o vitamină liposolubilă (solubilă în grăsimi) şi un antioxidant. Este cunoscut faptul că dintre toate vitaminele, aceasta a fost descoperită prima. În 1920; combinaţia, numită retinol, a fost marcată ca vitamina A conform alfabetului. Din cauza liposolubilităţii, se acumulează în ficat, motiv pentru care este destul de toxică în cazul întrebuinţării îndelungate în doze mari.

Vitamina A nu este solubilă în apă (hidrosolubilă), deşi o parte din ea (de la 15 până la 35%) se pierde în timpul fierberii, opăririi şi conservării legumelor. Vitamina rezistă la prelucrarea termică, dar se poate distruge dacă este ţinută la aer liber.

Surse alimentare
Ficat, pepene galben, morcov, spanac, broccoli, dovleac, caise proaspete, lapte vitaminizat.

Funcţiile în organism
Cea mai cunoscută funcţie a vitaminei A este prevenirea ,,orbului găinii". Probabil că toată lumea a auzit ,,poveştile bunicuţei", perfect valabile din punct de vedere medical, despre necesitatea consumării morcovului (bogat în precursori ai vitaminei A) pentru a putea vedea în întuneric.

Până şi în papirusurile egiptene, datate cu anul 1500 î.Chr.. se pomeneşte de ,,orbul găinii". În cazul îmbolnăvirii, medicii de pe atunci recomandau întrebuinţarea ficatului de bou; pe bună dreptate, deoarece ficatul (al boului, viţelului, bivolului sau al oricărei alte bovine) conţine cantităţi mari de vitamina A.

Pe lângă păstrarea vederii, vitamina A asigură integritatea celulelor epiteliale, din care este formată pielea, mucoasa cavităţii bucale şi a intestinelor, aparatelor genital şi respirator. Aceste celule, de asemenea, au nevoie de vitamina A pentru producerea normală a mucozităţii, care le protejează şi le alimentează cu grăsimi. In aparatul genital, vitamina A este un cofactor necesar producerii spermei şi ovulelor. În plus, vitamina este indispensabilă creşterii şi dezvoltării oaselor.

Recent, în Suedia au avut loc cercetări asupra vitaminei A şi a precursorului ei (care se transformă în organism în vitamină activă), carotenul, precum şi a evoluţiei cancerului pulmonar în grupurile de risc - fumătorii şi persoanele care lucrează cu azbest (ambii factori cresc riscul îmbolnăvirii de cancer pulmonar). Cercetările au demonstrat că întrebuinţarea vitaminei A reduce de două ori riscul îmbolnăvirii.

Interacţiuni
- Vitamina E (tocoferolul) protejează vitamina A de oxidare atât în intestine, cât şi în ţesuturi. Dacă aveţi o carenţă de vitamina E nu veţi putea asimila nici cantitatea necesară de vitamină A; în consecinţă, este indicat ca aceste două vitamine să fie administrate în tandem.

- Deficitul zincului poate cauza diminuarea transformării vitaminei A în formă activă. Întrucât organismul, în cazul deficitului de zinc, nu poate forma molecula de proteină, care transportă vitamina A prin pereţii intestinelor în sânge, ţesuturile vor duce lipsă de vitamina A. Aceşti doi componenţi depind unul de altul: vitamina A facilitează asimilarea zincului, iar zincul - asimilarea vitaminei A.

- Uleiul mineral, care poate fi întrebuinţat uneori în calitate de purgativ, dizolvă substanţele liposolubile (vitamina A şi carotenul). Fiind dizolvate în ulei mineral, de unde organismul nu le poate extrage, vitaminele acestea trec prin intestine neasimilându-se. Astfel, întrebuinţarea permanentă a uleiului mineral poate cauza deficitul vitaminei A.

- Totuşi, pentru asimilarea vitaminei A este necesară prezenţa în alimente a grăsimilor şi proteinelor. Diferenţa dintre uleiul alimentar şi cel mineral constă în faptul că organismul poate asimila uleiul alimentar împreună cu vitamina A, dizolvată în el, dar nu-l poate asimila pe cel mineral.

Mod de administrare
Conform normelor alimentare recomandate, dozele vitaminei A sunt următoarele: pentru femei mature - 800 mcg zilnic, pentru bărbaţi - 1000 mcg zilnic. (Coeficientul de transformare a unităţii mai vechi: 1 UI - unitate internaţională - este egală cu 0,3 mcg de vitamina A sau 0,6 mcg de caroten.).

Pentru copii şi adolescenţi, norma zilnică trebuie să fie de la 375 până la 700 mcg, în funcţie de vârstă şi greutate. Vă reamintim că normele alimentare recomandate reprezintă cantităţile minime necesare pentru preîntâmpinarea avitaminozei. Totuşi, dacă vitamina este potenţial toxică, utilizarea suplimentară a ei trebuie făcută numai sub supravegherea permanentă a unui medic calificat.

Carotenoidele (ca de exemplu carotenul din fructe şi legume), din care se produce vitamina A în organism, nu sunt toxice, spre deosebire de vitamina A obţinută din surse animale. Puteţi consuma suplimentar chiar şi cantităţi mari de caroten de origine vegetală: până la 10-15 mg (15000-25000 UI), fără nici un risc.

Simptomele insuficienţei
Acnee, păr uscat şi mat, piele deshidratată, oboseală, creştere lentă, insomnie, solzi pe pielea palmelor şi tălpilor, infecţii dese, ,,orbul găinii", uscăciune oculară (în cazul netratării se poate ajunge şi până la dezlipirea corneei), uscăciune în gât.

Simptomele supradozării
Probabil că nici un sindrom al intoxicării cu vitamine n-a fost studiat atât ca sindromul intoxicării cu vitamina A. Simptomele sunt următoarele: dureri abdominale, osoase şi ale articulaţiilor, astenie, stare proastă, transpiraţie nocturnă, dureri de cap însoţite de greaţă şi vomă, care pot fi urmări ale tensiunii intracraniene ridicate, căderea părului, dereglări ale ciclului menstrual, mărirea ficatului (hepatomegalia) şi a splinei (splenomegalia), alte dereglări gastrointestinale, fisuri ale comisurilor bucale, iritabilitate, fragilitatea unghiilor şi, în sfârşit, prurit pe tot corpul.

Securitatea utilizării
Dozele inofensive de vitamina A variază de la caz la caz: unii pot consuma zilnic câte 1 000 000 UI pe parcursul a 5 ani fără a le afecta sănătatea, iar pentru alţii şi 25 000 UI este o doză care declanşează simptomele hipervitaminozei. Întrebuinţarea vitaminei A necesită maximă atenţie. Înainte de a o consuma, studiaţi bine simptomele intoxicaţiei de mai sus.

Dozele foarte mari de vitamina A provoacă insuficienţa cardiacă congenitală, iar în literatura medicală puteţi găsi cinci comunicări despre insuficienţa cardiacă congenitală care, se presupune, a fost provocată de surplusul vitaminei A în timpul sarcinii. Totuşi, legătura dintre aceste excese şi vitamina A nu este evidentă.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment