Alimentatia bolnavului se bazeaza pe necesitatile fiziologice ale organismului în substante nutritive si energie, reiesind din particularitatile patogenezei, dinamicii clinice, faza bolii, gradul si caracterul dereglarilor metabolice constatate.

Substantele nutritive, patrunzând în organism cu alimentele, actioneaza activ asupra proceselor metabolice la toate nivelurile de reglare care au loc.

Caracterul alimentatiei influenteaza esential asupra reactivitatii imunologice, nivelului manifestarilor alergice ale unor boli. Ratia alimentara, bogata în glucide, provoaca o dezvoltare si o dinamica furtunoasa a fenomenului Arthus, în timp ce limitarea considerabila a glucidelor diminueaza manifestarile clinice ale acestei reactii. La cazul dietei limitate în glucide (îndeosebi în mono- si dizaharide) la bolnavii cu reumatism se micsoreaza reactiile alergice. Ratia dietetica care contine o cantitate sporita de proteine si micsorarea glucidelor cu respectarea calorajului adecvat energiei consumate de organism actioneaza favorabil asupra caracterului si gradului dereglarilor metabolice, este un factor important în asigurarea efectului curativ si retinerea procesului de progresare a bolii.

Limitarea sarii de bucatarie în ratia alimentara a bolnavilor cu hipertensiune arteriala normalizeaza corelatiile proceselor nervoase, contribuie la micsorarea tensiunii arteriale si atenuarea simptomelor clinice ale bolii.

Terapia dietetica joaca un rol important în tratamentul si profilaxia bolilor organelor digestive însotite de modificari functionale si structurale ale procesului de asimilare a hranei. Drept urmare alimentatia dietetica se afla la baza terapiei în cazul bolilor tractului digestiv.

Terapia dietetica constituie un component important al tratamentului complex al bolilor metabolice, afectiunilor cordului, rinichilor, ficatului, articulatiilor etc. si, adeseori, are efect favorabil în cazurile când alte metode de tratament sunt putini eficiente, în bolile provocate de alimentatia nerationala si partial în obezitatea alimentara (stadiile incipiente) alimentatia adecvata necesitatilor organismului împiedica evolutia bolii si îndeplineste rolul de factor preventiv. în obezitatea avansata alimentatia corelata cu energia pierduta de organism asigura efectul curativ si retine procesul de progresare a bolii.

Alimentatia dietetica contemporana se bazeaza pe principiile patogenetice si contribuie la corectia functiilor dereglate ale sistemului de reglare al organismului. Principiul crutarii organului afectat în anumita etapa de tratament se respecta, dar se combina cu alimentatia de încarcare si descarcare. Terapia dietetica contribuie la antrenarea si readaptarea nu numai a tractului gastrointes-tinal, dar si a proceselor metabolice, inclusiv la nivel celular. Crutarea îndelungata a unor organe provoaca avansarea procesului patologic, dezadaptarea multor mecanisme compensatorii. Trecerea într-o anumita etapa de la regimul dietetic crutator la diete de contrast si apoi pe un timp scurt la un regim alimentar obisnuit, dar echilibrat cu energia pierduta tinând cont de vârsta, sex, profesie si alte parametre, asigura o dinamica pozitiva a bolii.

Bolnavilor cu boala ulceroasa în faza de acutizare li se prescrie regim dietetic crutator chimic si mecanic care în timp scurt micsoreaza sindromul algic si contribuie la cicatrizarea defectului ulceros. Dupa stabilirea efectului terapeutic este însa necesar a se trece la o dieta necrutatoare sub aspect mecanic cu pastrarea componentei chimice crutatoare a ratiei. Reiesind din cerintele terapiei dietetice, în bolile ficatului se recomanda o ratie echilibrata maximal dupa componenta aminoacizilor cu includerea proteinelor usor asimilabile în combinatie cu grasimile bogate în acizi grasi nesaturati. Aceasta dieta micsoreaza sindromul algic si contribuie la normalizarea indicilor biochimici caracteristici metabolismului proteic si lipidic.

Terapia dietetica este foarte importanta în bolile provocate de dereglarile neurohumorale. în sindromul «dumping» cantitatea sporita de proteine si micsorarea glucidelor simple da un efect curativ ce nu poate fi obtinut numai cu ajutorul terapiei medicamentoase. Tratamentul dietetic în perioada de remisiune relativa a sindromului «dumping» este un factor important în profilaxia acutizarii bolii.

Spre deosebire de alte metode curative, terapia dietetica actionând asupra organismului normalizeaza sistemul fermentativ, restabileste autoreglarea, ceea ce se confirma prin pastrarea îndelungata a efectului curativ. Oricare dieta este elaborata tinându-se cont de mecanismul patogenetic al bolii si se caracterizeaza prin suplimentarea unor substante nutritive si limitarea altora, fapt ce permite a o folosi în anumite patologii.

Majoritatea ratiilor dietetice, îndeosebi cele prescrise pe un timp îndelungat, în aspect calitativ si cantitativ al substantelor nutritive corespund necesitatilor fiziologice în ele ale omului sanatos. Principiul de alcatuire a fiecarei diete este determinat de necesitatile fiziologice ale organismului în substante nutritive si energie, de gradul dereglarilor functionale, nivelul modificarilor metabolice caracteristice bolii.

Raportul substantelor alimentare este optim, daca 14% din energia ratiei alimentare se compenseaza cu proteine, 30% - cu lipide, 56% - cu glucide, iar valoarea energetica a ei constituie 2800 kcal.

La prescrierea alimentatiei curative se iau în considerare urmatorii factori: alegerea produselor, particularitatile componentei chimice a lor, proportiile cantitative ale unor produse si substante nutritive, metodele prelucrarii lor culinare, folosirea sarii de bucatarie si a substantelor gustative, gradul de farâmitare mecanica, ritmul ingerarii hranei, valoarea energetica a ratiei etc. Daca se ignora aceste cerinte, dieta se poate reflecta negativ asupra metabolismului intermediar, sistemelor de reglare a organismului si poate diminua efectul pozitiv al altor factori curativi, folositi în complexul de tratament. De aceea la realizarea terapiei dietetice este necesara actiunea sinergista a tuturor componentilor complexului curativ.

Ratia alimentara trebuie sa contina cantitatea suficienta de proteine si vitamine, deoarece deficitul lor se reflecta negativ asupra proceselor regeneratorii. De aceasta se va tine cont la prescrierea dietelor lipsite de carne, celor lactovegetariene si vegetariene. Aproximativ 50% din proteine se recomanda sa fie de origine animala. Dar exista si exceptii. La nefrita cronica cu sindromul de insuficienta renala cronica timp îndelungat se limiteaza proteinele în dieta pâna la 40 g/zi.

Ratia alimentara va include produse bogate în vitamine, substante minerale, microelemente. La aceste produse se refera fructele si legumele. Deficitul vitaminelor ce nu poate fi îndestulat cu produse alimentare urmeaza a fi compensat cu vitamine în forma de remedii medicamentoase. La unele boli (arsuri, sindromul nefrotic s.a.) se pierde o cantitate mare de proteine, vitamine, substante minerale (enterita), se deregleaza absorbtia substantelor nutritive (sindromul malabsorbtiei). în asemenea cazuri se recomanda folosirea în cantitati sporite a compusilor alimentari deficitari.

In bolile acute, în insuficienta cardiovasculara pronuntata e necesara micsorarea valorii energetice a ratiei cu pastrarea corelatiilor corecte între substantele nutritive.

Observatiile clinice arata ca simptomele unor boli acute dispar foarte repede, bolnavul se considera însanatosit, dar în realitate boala acuta a trecut în forma latenta si treptat se dezvolta forma cronica a bolii. Anume în faza latenta folosirea alimentatiei dietetice previne progresarea bolii si trecerea ei în forma cronica. De aceea persoanele în cauza, dupa disparitia simptomelor clinice acute, trebuie sa respecte în continuare principiile alimentatiei curative în scop profilactic.

Un asemenea factor profilactic important ca alimentatia dietetica se foloseste pe larg în perioada de reconvalescenta pentru restabilirea rapida a capacitatii de munca si prevenirea complicatiilor legate de alimentatia incorecta.

In faza incipienta a unor boli provocate de alimentatia nerationala este uneori suficient a prescrie bolnavului regim alimentar fiziologic calitativ. în cazurile avansate ale bolii când apar anumite dereglari de sanatate, trecerea la alimentatia fiziologic calitativa (alimentatie rationala) este insuficienta, fiind necesara prescrierea alimentatiei curative, cu luarea în considerare a modificarilor functionale si organice survenite în organism. Alimentatia curativa prescrisa în stadiul initial al bolii contribuie la jugularea bolii.

Tratamentul complex al bolilor, în conditii de ambulator, se poate efectua în cadrul ospatariilor dietetice. Ele asigura alimentatia curativ-preventiva pentru persoanele care lucreaza în conditii de temperatura înalta, au contact cu factori profesionali nocivi, celor cu boli cronice (boala ulceroasa, gastrita, pancreatita, sindromul postcolecistectomic, tuberculoza etc). Alimentatia curativa înfaptuita în ospatariile dietetice joaca un anumit rol în prevenirea invaliditatii la bolnavii cu boli cronice.

Ratia alimentara incorecta poate zadarnici efectul altor factori terapeutici. De acest fapt trebuie tinut cont.

Alimentatia curativa trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- sa asigure fortele bolnavului si, totodata, sa fie factor curativ;
- sa amelioreze tabloul clinic al bolii si procesul patologic, grabind însanatosirea;
- sa contribuie la reglarea mecanismelor de terapie neuro-umorala si constitutionala;
- actionând asupra capacitatii de reconvalescenta a maladiilor, sa reduca recidivele bolilor cronice;
- sa fie eficace în acele cazuri când alte metode de tratament nu dau efectul dorit;
- sa se foloseasca la toate bolile deoarece componentii chimici ai hranei contribuie la normalizarea proceselor metabolice intermediare, dereglate la toate bolile;
- sa serveasca ca fond obligatoriu pe care se folosesc alti factori terapeutici;
- sa fie prescrisa în scop preventiv la dispensarizarea populatiei cu boli cronice;
- sa contribuie la prevenirea transformarii bolilor acute în cronice;
- sa sporeasca efectul pozitiv al oricarei altei terapii.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment