Cafeaua oferă corpului mai mulţi antioxidanţi decât fructele şi legumele, arată un studiu american. Cercetătorii au măsurat conţinutul de antioxidanţi din 100 de alimente printre care fructe, legume, nuci, mirodenii, uleiuri şi băuturi. Cafeaua a ieşit pe primul loc, fiind cea mai bună sursă de antioxidanţi a corpului având în vedere şi consumul ridicat pe cap de locuitor.

Mai mult, un alt studiu, german de această dată, a arătat că antioxidanţii din cafea ajută la prevenirea cancerului de colon. Studiul a arătat că antioxidantul care protejează corpul se găseşte în proporţie de trei ori mai mare în cafeaua esspreso decât în cafeaua la ibric. Substanţa din cafea, care ajută la prevenirea cancerului, se numeşte methilpiridinium şi se sintetizează după prăjirea cafelei dintr-o altă substanţă numită trigonelin.

Acesta este numai unul dintre beneficiile pe care le aduce cafeaua. Studii amănunţite au arătat că prin consumul de cafea se previn diabetul de tip 2 şi Parkinsonul, ajută la controlul astmului şi la îmbunătăţirea memoriei. Un studiu efectuat la Harvard, pe 126 de mii de oameni şi care a durat 18 ani a arătat că cei care beau cel puţin şase ceşti de cafea pe zi erau cu 54% mai protejaţi în faţa cancerului decât cei care nu beau deloc. Un studiu german asemănător a ajuns la o concluzie identică. În ultimele decade, s-au făcut peste 19 mii de studii pentru a se studia beneficiile cafelei.

Consumul de cafea aduce mai multe avantaje decât dezavantaje. Aceasta a fost concluzia celor peste 19.000 de studii. Cel puţin şase studii au arătat că oamenii care consumă cafea în mod constant sunt cu 80% mai protejaţi în faţa Parkinsonului. Mai mult, cu cât se consumă mai multă cafea, cu atât riscul este mai mic.

Alte studii au arătat că, în comparaţie cu cei care nu beau cafea, cei care beau măcar două ceşti de cafea pe zi îşi reduc riscul dezvoltării cancerului de colon cu 25%. În acelaşi timp, cei care beau măcar 2 ceşti de cafea pe zi sunt cu 80% mai protejaţi în faţa cirozei la ficat. Consumul de cafea chiar atenuează stricăciunile făcute de alte vicii.

Cei care beau alcool şi fumează, au mai puţine probleme cu inima şi cu ficatul dacă sunt consumatori de cafea. Există studii care arată că un consum constant de cafea ajută la controlarea atacurilor de astm, a durerilor de cap, îmbunătăţeşte dispoziţia şi previne apariţia cariilor. Mult timp, cercetătorii s-au întrebat ce substanţă face cafeaua atât de benefică . La început s-a bănuit că responsabilă este cofeina, după aceea s-au bănuit antioxidanţii şi chiar anumite substanţe care apar după procesul de prăjire.

Adevărul este că toate ipotezele de mai sus sunt valabile. Unele dintre beneficiile cafelei sunt date în mod direct de conţinutul ridicat de cofeină. O ceaşcă de cafea conţine aproximativ 85 de mg de cofeină (de trei ori mai mult decât aceiaşi cantitate de cola, ceai sau cioclată). Dintre beneficiile menţionate mai sus, cofeinei i se datorează prevenirea Parkinsonului, stoparea durerilor de cap şi ameliorarea astmului. Alte studii s-au extins pentru a cerceta şi efectul asupra copiilor.

Astfel, s-a observat că dacă cei mici beau cafea se pot concentra mai bine la şcoală, devin mai atenţi pentru îndeplinirea anumitor sarcini şi nu mai suferă de depresie. Însă, nu trebuie uitate efectele nocive ale cafelei, atunci când este consumată în exces. Consumul excesiv de cafea produce nervozitate nejustificată, tremuratul mâinilor şi accelerarea pulsului.

De asemenea, cafeaua creşte nivelul colesterolului şi, la anumiţi oameni, poate provoca blocarea arterelor. Însă, studiile au arătat că la majoritatea oamenilor cafeaua nu produce efecte adverse. Cei care trebuie să se ferească de această băutură sunt femeile însărcinate, bolnavii de inimă şi cei care au un risc mare de a dezvolta osteoporoză.