Indicatii pentru administrare:
traume maxilofaciale, cancerul cavitatii bucale, al faringelui si al esofagului, arsuri si rezectia esofagului, tumori craniocerebrale cu dereglarea actului de masticatie si deglutitie, stare de inconstienta în afectiunile craniocerebrale, în come, insuficienta hepatica, renala, diabet zaharat, boli ale stomacului cu dereglarea evacuarii etc.

Scopul prescrierii:
nutritia bolnavilor care nu se pot alimenta pe cale obisnuita din cauza dereglarii actului de masticatie si de glutitie sau a dificultatilor de tranzit al hranei în partile superioare ale tractului gastrointestinal, a starii de inconstienta.

Caracteristica generala:
dieta contine alimente si bucate lichide si semilichide care patrund prin sonda direct în stomac sau intestinul subtire. Alimentele si bucatele de consistenta dura se omogenizeaza si se dizolva cu lichid (apa fiara, ceai, bulion, decoct de macese, lapte fiert s.a.). Se exclud bucatele fierbinti si cele reci. Temperatura bucatelor = 45-50°C (mâncarea rece e vâscoasa si trece greu prin sonda). în cazurile când lipsesc contraindicatiile se administreaza dieta 2s (prin sonda), bazata pe dieta 2 (fiziologic si chimic valoroasa). în gastrite, boala ulceroasa s.a. se indica dieta Îs, alcatuita dupa tipul dietei 1. în diabet zaharat, hepatita, insuficienta circulatiei sanguine, patologii renale se administreaza dieta corespunzatoare bolii, bucatele fiind pregatite conform dietelor pentru alimentatia prin sonda.

Valoarea energetica si componenta chimica a dietelor 1s si 2s: 100-110 g proteine (65% - animale), 100-110 g grasimi (25-30% vegetale), 400-450 g glucide, valoarea energetica 2900-3100 kcal, 10-12 g clorura de sodiu, lichid liber pâna la 2,5 1. Masa alimentelor cu consistenta dura la o receptie e de 250-350 g.

Regimul de alimentatie: 5-6 mese pe zi.

La dietele 1s, 2s se permit:
- pâine si produse fainoase: pesmeti din pâine de grâu -150 g. Dupa farâmitare se adauga în hrana lichida;

- supe. La dieta 2s - supe de carne si peste, decoct de legume cu legume si crupe bine fierte si pasate, supe-pireu din carne si peste, supe din lapte cu legume si crupe pasate. Supele se dreg cu unt, ulei vegetal, frisca, smântâna. La dieta Îs supele de carne si peste se exclud;

- carne, peste. Carne slaba, fara tendoane, cartilaje, piele, peste slab. Carnea sau pestele fiert se da de doua ori prin masina de tocat. Pireul si sufleul se amesteca cu supa de carne si peste (dieta 2s) sau decoct de legume, de crupe (dieta Îs). Norma zilnica de carne constituie 150 g, de peste 50 g;

- produse lactate. Se recomanda zilnic: 400 ml lapte, 200 ml chefir, 100-150 g brânza, câte 40-50 g smântâna si frisca. în intoleranta laptele se poate înlocui cu produse acidolactice. Brânza naturala si sufleul se freaca cu lapte, chefir si zahar pâna la consistenta smântânii;

- oua. 1-2 bucati pe zi fierte moi; omleta din 3 albusuri;

- crupe. 120-150 g crupe de gris, ovaz, orez, hrisca. Faina din crupe. Terciuri pasate, lichide fierte cu lapte sau bulion de carne (2s). Fidea fiarta;

- legume. 300-350 g/zi, inclusiv cartofi, morcovi, sfecla, conopida, dovlecei, dovleac, limitat - mazare verde. Fierte bine si pasate (sufleu, pireu). Varza si alte legume nu se folosesc;

- gustari. Se exclud.

- fructe, bucate dulci, dulciuri. Fructe coapte, 150-200 g pe zi în forma de pireu, compot pasat, crema gelatinoasa, sucuri. Decoct de fructe uscate. Zahar 30-50 g, miere - 20 g/zi;

- sosuri. Se exclud;

- bauturi. Ceai, ceai cu lapte, cafea si cacao cu lapte, sucuri, decoct de macese si de tarâte de grâu;

- grasimi. Unt -30 g, ulei vegetal -30 g.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment