Alimentatia rationala este un factor important în asigurarea sanatatii si dezvoltarii armonioase a copiilor si adolescentilor; ea favorizeaza dezvoltarea creierului, intelectului si amelioreaza starea functionala a sistemului nervos, sporeste rezistenta organismului fata de diferite boli, contribuie la micsorarea mortalitatii la copii. Cantitatea insuficienta si calitatea inferioara a hranei au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor.

Necesarul zilnic al copiilor de proteine este sporit. Ei au nevoie îndeosebi de proteine animale, care asigura un nivel înalt al sintezei proteinelor în tesuturile organismului în crestere.

În alimentatia copiilor se tine cont de calitatea proteinelor. Organismul, în cea mai mare parte, necesita proteinele laptelui si ale produselor lactate. Pe lânga proteine, laptele este bogat în calciu, care se asimileaza usor în organism si poseda calitati plastice.

Organismul copiilor necesita un surplus de aminoacizi esentiali care asigura procesele normale de crestere si dezvoltare a organismului. Pâna la vârsta de 3 ani histamina nu se sintetizeaza în cantitatile suficiente pentru îndestularea necesitatilor organismului în crestere. Unii aminoacizi ca lizina, triptofanul, histidina, alaturi de vitamina A, pot fi considerati ca factori de crestere. De mentionat ca laptele este sarac în triptofan si histidina. Acesti aminoacizi se gasesc în proteina carnii, a oualor si a pestelui. Lizina, triptofanul si histidina se afla în aceste produse alimentare în corelatii favorabile pentru asimilare. Ouale contin vitelina, proteina care participa la formarea sistemului nervos central în calitate de material plastic pentru constructia tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului.

Grasimile în organismul copiilor servesc drept material plastic, de asemeni ca dizolvant al vitaminelor A, D asigurând asimilarea lor optima. Unele grasimi contin vitaminele A, D, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, necesari la vârsta copilariei. Insuficienta grasimilor în ratia alimentara are efecte negative asupra proceselor imuno-biologige si plastice din organism. Este daunator însa si surplusul lor în alimentatie. Abuzul de grasimi poate deregla schimbul de substante, înrautati utilizarea proteinelor, contribui la dereglarea digestiei. Necesitatea în vitaminele A, D si fosfolipide se satisface cu folosirea untului, laptelui, friscai si a altor produse lactate, a oualor. Valoarea calorica a grasimilor în ratia alimentara zilnica trebuie sa constituie 30% din energia consumata.

Glucidele sunt sursa principala de energie în organismul copilului necesara pentru activitatea musculara. Glicoliza decurge la copii mai lent ca la cei maturi, de aceea necesarul de glucide este mai mare. în alimentatia copiilor o mare însemnatate o au glucidele usor asimilabile, pe care le contin fructele, bacele si sucurile din ele. Sucurile sunt bogate în glucoza, fructoza folosita la sinteza glicogenului. O sursa importanta de glucide usor asimilabile o constituie laptele care contine lactoza.

Ratia alimentara a copiilor trebuie sa includa o cantitate suficienta de biscuiti, bomboane, dulceata si alte dulciuri usor asimilabile. Zaharul trebuie sa constituie nu mai putin de 20% din cantitatea totala de glucide. De mentionat însa ca surplusul de glucide în alimentatia copilului provoaca dereglari grave ale metabolismului si micsoreaza rezistenta organismului catre infectii. In aceste conditii se retine cresterea si dezvoltarea generala a copilului, apare obezitatea, predispozitia pentru îmbolnaviri frecvente. Zaharoza, consumata în exces, provoaca caria dentara.

Copiii au nevoie de o cantitate sporita de vitamine, îndeosebi de vitaminele A, D care influenteaza cresterea. Vitamina A determina procesul de crestere a scheletului, asigura functia normala a glandelor endocrine, îndeosebi a hipofizei care regleaza procesele cresterii, normalizeaza starea tesuturilor si tegumentelor. Necesarul în vitamina A se asigura pe contul acestei vitamine si a pro-vitaminei caroten.

Vitamina D stimuleaza cresterea, regleaza metabolismul calciului su al fosforului. Ea contribuie la dezvoltarea si osificarea normala a scheletului. Vitamina D patrunde în organism cu produsele alimentare si se sintetizeaza endogen vara si primavara la aer liber. Iarna, când lipseste sursa naturala de raze ultraviolete, pentru a preveni insuficienta vitaminei D în organism copiii se trateaza cu raze ultraviolete artificiale.

Vitamina E actioneaza într-o anumita masura asupra cresterii si dezvoltarii orgnismului copilului, contribuie la acumularea vitaminelor A si D în ficat, rinichi si în alte organe, precum si tesuturi, stimuleaza transformarea carotenoizilor în vitamina A în organism. Astfel, indirect, vitamina E contribuie la cresterea organismului.

Vitamina C este necesara pentru dezvoltarea normala a tesutului conjunctiv la copii, pentru formarea tesutului osos, dentinei în dinti. Alte vitamine îndeplinesc la rândul lor roluri importante în procesele de crestere si dezvoltare ale copilului.

Sarurile minerale din alimente contribuie la procesele plastice ele fiind necesare la formarea normala a scheletului, tesutului muscular si a altor tesuturi, pentru formarea si functionarea glandelor cu secretie interna, pentru sinteza hormonilor, formarea celulelor tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului.

Dintre substantele minerale deosebit de importante sunt calciul si fosforul care servesc drept materiale plastice îndeosebi pentru formarea tesutului osos. Pentru a satisface cerintele organismului în calciu se recomanda de inclus sistematic în ratia alimentara a copilului laptele si derivatele lui, bogate în calciu si cu o corelatie buna a calciului cu alte substante nutritive, care asigura o buna asimilare a lui. Surse de calciu constituie galbenusul de ou, carnea, cascavalul, nucile, leguminoasele, unele legume, fructe si alte alimente bogate în fosfolipide si fosfoproteine. Calciul se asimileaza mai bine în anumite corelatii cu fosforul. Acest indice la copilul între 1 si 12 luni constituie 1:0,8; de la vârsta de 1 an pâna la 3 ani 1:1; de la 4 ani si mai mult 1:1,2 sau 1:1,5.

Alimentatia zilnica a copilului trebuie sa fie îndestulata la un nivel înalt si cu alte substante minerale care participa în hemopoieza (fier, cupru, mangan, cobalt, nichel). De mentionat ca laptele si derivatele lui, utilizate în alimentatia copiilor, sunt sarace în fier si cupru. Pentru satisfacerea cerintelor organismului în fier la vârsta precoce a copilului se utilizeaza galbenusul de ou, brânza de vaci, terciul din crupe (faina) de ovaz, sucurile din fructe, mai târziu se adauga carnea, legumele, pâinea si altele. Cuprul este necesar pentru transformarea în organism a fierului din alimente într-o forma organic legata. Necesitatea copilului în fier este marita, în procesele de hemopoieza participa manganul si cobaltul. în prezenta lor fierul si manganul contribuie la formarea reticuloci-telor si transformarea lor în reticulocite mature. Manganul ia parte la procesele de osificare si hemopoieza.

Alimentatia rationala a copiilor trebuie sa contina si alte mi-croelemente ca iod, fluor, zinc în cantitati sporite. Zincul este necesar pentru cresterea normala, pentru functia normala a hipofizei si a pancreasului. Laptele este sarac în zinc. Acest element se gaseste în carnea de gaina, de vita, în leguminoase, nuci, sfecla.

Pentru dezvoltarea si cresterea copilului o mare însemnatate are iodul care intra în componenta tiroxinei, a hormonului glandei tiroide. Procesele de crestere a copilului sunt legate de consumul unor cantitati mari de sodiu. La fiecare 1 kg masa corporala a copilului în organism se retin 3 g de natriu. Necesarul zilnic al copilului în sodiu este de 25 mg la 1 kg masa/corp. Cu laptele mamei copilul primeste zilnic 30 mg la 1 kg/masa a corpului. Laptele de vaca este mai bogat în sodiu decât cel de femeie. Dupa vârsta de 1 an necesarul zilnic în sodiu se satisface cu sarea de bucatarie din alimente.

Un alt element important pentru dezvoltarea normala a copilului este magneziul care favorizeaza metabolismul si asigura activitatea unor fermenti. Insuficienta magneziului în organism provoaca tetanie, dereglari trofice la nivelul pielii si tulburari ale proceselor de asimilare. Laptele mamei contine de 4 ori mai putin magneziu ca cel de vaca, în schimb laptele mamei se asimileaza în intestinul copilului mai bine ca cel din produsele alimentare. Drept sursa principala de magneziu servesc crupele si pastele fainoase.

Alimentatia copiilor de vârsta frageda
Cresterea accelerata a copilului si dezvoltarea este asigurata de metabolismul accentuat cu predominarea asimilatiei asupra dezasimilatiei. Deosebit de intensa este cresterea copilului în primul an de viata. Catre vârsta de 4-4,5 luni masa corpului se mareste de 2 ori, la 10-11 luni - de 3 ori, talia copilului sporeste cu 25 cm la sfârsitul primului an de viata.

Alimentatia naturala a copiilor de vârsta frageda, datorita particularitatilor anatomo-fiziologice ale tractului gastrointestinal, necesita produse alimentare usor asimilabile. Hrana ideala pentru copiii sub un an este laptele matern. Alimentatia naturala duce la o crestere armonioasa a copilului, face sa sporeasca rezistenta organismului fata de infectii. Numai laptele matern îndestuleaza copilul cu toate substantele necesare pentru cresterea si dezvoltarea copilului.

În primele 3-5 zile dupa nastere la mama se elimina colostru într-o cantitate câte 10-100 ml/zi care se deosebeste de laptele matur prin continutul sporit de proteine, lactoza, lipide si vitamine hidrosolubile, liposolubile (A, E, K), saruri minerale. Contine o cantitate mare de imunoglobuline si alti factori de aparare. La a 5-6-a zi se elimina laptele de tranzitie care este dupa componenta mai aproape de lapte definitiv, dar contine o cantitate mai mare de lipide. Laptele matern devine definitiv la sfârsitul saptamânii a doua.

Componenta chimica a laptelui matern:
Ingredientele    Colostru    Laptele de tranzitie    Laptele definitiv
Apa. g                87               88                          88
Proteine: g  cazeina    2,7       1,59                          1,1
lactalbumina               1,2       0,51                        0,4
lactoglobulina           1,5            0,8                          0,6
Lipide, g                 2,9           3,5                            4,5
polinesaturate           7,0    -    8,0
colesterol               0,028        0,024                       0,014
Glucide (lactoza), g     6,7          6,4                          7,1

Laptele matern are o cantitate mai mica de proteine ca laptele de vaca. Continutul mediu de proteine este 1,1 g/100 ml. Totodata laptele matern, comparativ cu cel de vaca, contine o cantitate sporita de aminoacizi esentiali. Necesitatea în proteine e mai mare la alimentatia artificiala în raport cu cea naturala, deoarece în tractul gastrointestinal al copilului se asimileaza circa 90% de proteine din laptele de vaca, mai putin de 60% de proteine de origine vegetala, proteinele din laptele matern se asimileaza aproape în întregime. Necesitatea zilnica în proteine în perioada 0-1 an este de 2,2-2,9 g/kg masa corp.

Insuficienta de proteine duce la retinerea cresterii, micsorarea sintezei hormonilor, fermentilor, aparitia hipotrofiei. Excesul de proteine provoaca reactii alergice, afectarea rinichilor.

Copiii sub 1 an necesita lipide în cantitati relativ mari (6,5-5,5 g/kg masa corp). Ratia alimentara a copilului trebuie sa includa 10-15% grasimi vegetale - surse de acizi grasi poline-saturati. Laptele matern contine o cantitate suficienta de lipide, inclusiv 57% acizi grasi polinesaturati si 42% acizi grasi saturati. El este de asemenea bogat în colesterina si fosfolipide. Continutul acidului arahidonic si acidului linoleic este de 4 ori mai mare ca în laptele de vaca (0,4 g/100 ml). O particularitate a laptelui matern este ca grasimile ce le contine se afla în stare de microemulgare atestându-se si o concentratie sporita de lipaza care contribuie la asimilarea lui rapida. Acizii grasi polinesaturati sunt necesari pentru dezvoltarea creierului, mielinizarea fibrelor nervoase, sinteza prostoglandinelor.

La insuficienta lipidelor se retine cresterea, scade imunitatea organismului, apar dereglari patologice ale pielii. Surplusul de lipide duce la inhibitia secretiei glandelor tractului gastrointestinal, la micsorarea nivelului de digestie al produselor, deregleaza metabolismul calciului si fosforului.

Glucidele sunt necesare ca material plastic, deoarece întra în componenta tuturor celulelor si tesuturilor, participa la sinteza proteinelor si la oxidarea lipidelor.

Necesitatea de glucide la copiii de 0-1 an este de 12-14 g/kg masa corp. în laptele matern 7% revine lactozei, exista o cantitate mica de galactoza, fructoza si de alte digozaharidoze.

Glucidele în laptele matern sunt reprezentate preponderent de p-lactoza care împreuna cu digoaminozaharoza (bifidofactor) inhiba cresterea bacilului coli si duce la cresterea bifidobacteriilor si la sinteza vitaminelor din complexul B si vitaminei K. Totodata oc-lactoza, prezenta în laptele de vaca, din contra, stimuleaza cresterea bacilului coli.

În laptele matern se afla o cantitate mai mare de substante minerale si vitamine ca în cel de vaca.

Laptele matern se coaguleaza în stomacul copilului formând fulgi mai mici. El patrunde de la mama la copil de temperatura • corpului, steril, posedând actiune bactericida; contine imunoglo-buline, lizozim, lactoferin, oc-2-macroglobulina.

Laptele matern asigura dezvoltarea satisfacatoare a copilului numai în primele 5 luni de viata. De la 5 luni este necesar de introdus suplimentul. Suplimentul se indica numai la copiii sanatosi.

Regulile de introducere a suplimentului:
1. Suplimentul se da înainte de alaptare, deoarece dupa alaptare copilul poate refuza noua hrana;

2. Suplimentul se introduce câte putin, începând cu 1-2 lingurite de ceai, înlocuind treptat, timp de 5-7 zile, o masa cu hrana noua;

3. Trecerea la alt tip de supliment se permite numai dupa ce copilul îl suporta bine pe primul;

4. Hrana oferita trebuie sa fie semilichida, pasata, omogena. Alimentatia artificiala se indica în cazul când la mama lipseste laptele sau mama e bolnava si nu poate sa alapteze copilul.

Pentru alimentatia artificiala se folosesc urmatoarele amestecuri:
1. Amestecuri lactate neadaptate
a) dulci,
b) acre.

2. Amestecuri lactate adaptate
a) dulci,
b) acre.

Din amestecurile lactate neadaptate dulci fac parte: laptele de vaca integral, laptele de vaca A (dizolvat 1:1 cu apa) cu 5% zahar; laptele de vaca B (dizolvat 2:1 cu apa) cu 5% zahar. în primele 2-3 saptamâni se indica laptele de vaca A, la 3-4 saptamâni - laptele de vaca B. La fiecare 100 ml de lapte de vaca se adauga 5 g zahar si 5 ml frisca, 20% grasime, deoarece laptele de vaca e mai sarac în lipide si glucide. De la 4 luni se poate da copilului laptele integral sau chefir.

Din amestecurile neadaptate acre fac parte: chefirul, laptele acidulat, «Biolactul», amestecurile «Narine», «Matoni», «Bifilin». Amestecurile neadaptate acre se folosesc mai des în alimentatia copiilor cu dereglari ale tractului gastrointestinal, cu disbacterioza intestinala.

Amestecurile lactate adaptate dulci: amestecurile pe baza laptelui de vaca produse în mod individual cu corectia vitaminelor si substantelor minerale.

Cunoastem urmatoarele amestecuri care se folosesc în alimentatia copiilor din prima luna de viata: «Maliutca», «Alesea-1», «Beba-1». Copiii mai mari de 2 luni se pot hrani cu: «Beba-2», «Malâs», «Alesea-2», «Novolact», «Vitolact», «Ladusca», «Si-milac», «Bono», «Pilti» etc.

Din amestecuri adaptate acre fac parte; «Detoîact», «Bal-dâgan», «Balbobec»,

Alimentatia mixta se atesta în hipogalactia mamei si consta în suplimentarea, în primele 6 luni de viata, a laptelui matern cu amestecuri lactate sau cu lapte de vaca.

Alimentatia copilului anteprescolar (1-3 ani)va asigura aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de origine animala cum sunt: laptele (500-600 ml/zi), brânzeturile (15 g/zi), ouale (câte 1 ou la 2-3 zile, pâna la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul (30-45 g zilnic). La început alimentele se dau trecute prin masina de tocat, apoi taiate în bucatele mici. Proteinele vegetale se vor asigura din pâine si alte derivate de cereale. Leguminoasele uscate (fasolea, mazarea, lintea) se pot da dupa vârsta de 2 ani sub forma de supe, pireuri.

Grasimile animale vor fi servite sub forma de galbenus de ou, unt, smântâna, frisca, iar din cele vegetale se va folosi uleiul de soia, de porumb, de floarea-soarelui în cantitati mici. La aceasta vârsta nu se permite slanina, untura, seul.

Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, pâine, fainoase (gris, orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte dulciuri concentrate (miere, dulceata, gemuri, peltea). Pâinea se va da în cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40 g/zi. Legumele (morcov, sfecla, cartofi, dovleac, dovlecei, conopida, rosii) se vor da în cantitatea de 300 g/zi, iar fructele - 150 g/zi. Pâna la vârsta de 2 ani vor prevala bucatele sub forma de pireuri, supe sau de sucuri de legume proaspete. Dupa aceasta vârsta se trece la salate de legume crude, taiate marunt, drese cu ulei si suc de lamâie. Din fructele proaspete se vor pregati sucuri, compoturi, pireuri. Zaharul si dulciurile concentrate (30-35 g/zi) se vor adauga în diferite preparate (prajituri, taitei cu lapte, creme de lapte si ou). Nu se va face abuz de produse zaharoase (acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare).

Se vor respecta cu strictete orele de servire a mesei pentru formarea reflexelor secretorii digestive. Copilul trebuie învatat sa mestece bine hrana înainte de a o înghiti. Se interzice consumul apei si a altor lichide în timpul mesei. Acestea vor fi date la sfârsitul mesei sau între mese. Copilul va fi învatat sa manânce singur la masa. în timpul mesei se va evita sa i se faca observatii sau sa i se propuna diverse distractii care micsoreaza reflexele secretorii digestive. Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi.

Se interzic alimentele prea picante sau sarate, alcoolul, mezelurile si conservele de carne sau peste, cafeaua naturala, ciupercile, pâinea neagra, alimentele prea grase, prajite, carnea de porc.

Alimentatia prescolarului (4-6 ani)
include urmatoarele cantitati de alimente: carne si preparate de carne 60-70 g/zi, lapte 500 ml pe zi, brânzeturi 20 g pe zi, câte un ou pe zi. Proteinele de origine vegetala vor fi asigurate din contul cerealelor si derivatelor, a leguminoaselor. Grasimile de origine animala se vor da sub forma de unt, smântâna, frisca, iar cele de origine vegetala -ulei de floarea-soarelui, de soia, de porumb. Glucidele se asigura din pâine, paste fainoase, legume, fructe. Norma de pâine va constitui zilnic 140 g, de fainoase 40 g, de cartofi 160 g, de morcovi 200 g, de legume verzi - 150-170 g. Legumele se vor folosi la pregatirea supelor, pireurilor, sucurilor, salatelor cu ulei vegetal. Fructele se servesc crude, coapte, în pireuri, compoturi în cantitate de 200-220 g zilnic.

Alimentatia copilului, cu exceptia unor interdictii, nu difera de cea a adultilor. Astfel, se exclud: alimentele prea sarate, prea iuti, prea condimentate, alimentele prajite în grasime, mezelurile, alcoolul, cafeaua naturala.

Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi la aproximativ unele si aceleasi ore. El va fi învatat sa se spele pe mâini înainte de fiecare masa si pe dinti - dupa fiecare masa. Va mesteca bine alimentele în gura, nu va bea apa în timpul mesei. Copilul poate sta la masa împreuna cu toata familia, el trebuie sa învete regulile de comportare civilizata si igienica. Copilul nu va fi certat în timpul mesei.

Alimentatia scolarului (7-13 ani)
La aceasta vârsta copilul are nevoie de produse animale bogate în proteine, cum este carnea si produsele de carne (100-130 g/zi), laptele (500 ml/zi), brân-zeturile (20-30 g/zi), un ou pe zi. Grasimile animale vor fi oferite sub forma de unt, smântâna, frisca, ele alcatuind 25-30 g/zi, iar cele vegetale 25-30g/zi. Necesarul zilnic de glucide va fi acoperit de pâine (200-250 g), fainoase (45-50 g), legume sub forma de cartofi (200-250 g), legume verzi (250-300 g), radacinoase (200 g); fructe (250-300 g). Dupa posibilitati, legumele si fructele se vor da crude. Ratia de glucide se va completa cu zahar si produse zaharoase - câte 50-55 g/zi. Copilul va trebui sa se alimenteze de 5 ori pe zi.

Alimentele vor fi pregatite cât mai variat, condimentate moderat, se vor evita alimentele prea sarate, prea iuti, bucatele prajite. Se vor respecta orele de luare a mesei, precum si regulile igienice si de comportare în timpul mesei."Copiii vor lua masa împreuna cu cei vârstnici. Nu se va face copilului observatie în timpul mesei pentru ca aceasta inhiba reflexele secretorii si poate provoca tulburari digestive.

Refuzul copilului de a mânca dimineata poate provoca cefa-lee, vertijuri, emotivitati excesive din cauza hipoglicemiei. De aceea copilului nu i se va permite sa plece dimineata la scoala pe nemâncate. Pentru acei care învata dupa amiaza se recomanda ca prânzul sa fie servit cu cel putin o ora sau cu jumatate de ora înainte de plecarea la scoala.

Alimentatia adolescentilor (14-17 ani)
trebuie sa fie bogata în substante nutritive cu o valoare energetica înalta. Pentru baieti trebuie sa contina în medie 3000 kcal, inclusiv 98 g proteine (59 g animale), 100 g grasimi (30 g vegetale), 425 g glucide, pentru fete 2600 kcal (90 g proteine - 54 g animale; 90 g lipide -25 g vegetale; 360 g glucide).

De multe ori problema alimentatiei adolescentilor nu este privita cu atentia cuvenita. Multi dintre ei practica un mod daunator de alimentatie: tendinta de a mânca rapid, predilectia pentru alimente picante, conserve, fripturi, evitând legumele, fructele, pâinea, fainoasele. Unii îsi impun cure de slabire provocându-si dezechilibru nutritional, tulburari digestive. Consumul de cafea si alcool sunt deseori frecvente în aceasta vârsta, uneori acestea sunt preferate în locul alimentatiei.

Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul sa le furnizeze energia necesara efortului fizic si intelectual depus, cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata. Ca sursa de proteine se vor folosi carnea, pestele (100-200 g/zi) laptele (400 ml/zi), brânzeturile (30-40 g/zi) ouale (1-2/zi). Restul cantitatii de proteine se va acoperi pe contul alimentelor de origine vegetala. Grasimile animale (untul, smântâna) trebuie sa constituie 25-30 g, cele vegetale - 35-40 g zilnic. Glucidele vor fi furnizate prin consumul zilnic de pâine (280-350 g), fainoase (45-50 g) prin consumul de cartofi (200-250 g), morcovi, sfecla (200-50 g), legume verzi (250-400 g) si leguminoase uscate (12-15 g). Fructele se vor folosi în cantitate de 300-350 g/zi. Norma de glucide se va completa cu zahar si dulciuri concentrate (55-70 g/zi).

Alimentatia trebuie sa fie variata. Nu se va face exces de fainoase, conserve, mezeluri. Se interzic cafeaua, tutunul, alcoolul, condimentele iuti. în perioada de activitate intelectuala intensa se vor folosi produsele alimentare bogate în fosfor, iod care contribuie la normalizarea functiilor sistemului nervos. Se va respecta regimul alimentar cu servirea a 4-5 mese, inclusiv servirea dejunului, fiind folosite produsele bogate în proteine animale (oua, brânza, cascaval, lapte). Masa de seara se va servi cu doua ore pâna la culcare, fiind excluse produsele care excita sistemul nervos si alte organe.

De mentionat ca obiceiurile alimentare gresite capatate în aceasta vârsta pot provoca unele boli cronice, ca obezitatea, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal s.a.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment