Magneziul este al patrulea element mineral ca abundenta in organism si constituie un element de importanta majora in biologia umana. Corpul uman contine aproximativ 21 g de magneziu. O mare parte din cantitatea de magneziu continuta in corpul uman este localizata in oase, sectorul extracelular reprezentind doar 1 la suta din cantitatea de magneziu existenta in corpul nostru. Magneziul ia parte la peste 300 reactii chimice in organism.

Rolul magneziului in organism
Magneziul are functii multiple in metabolismul organismului si este un element absolut necesar desfasurarii proceselor vitale.  Are rol in metabolismul vitaminei C, al calciului, fosforului, sodiului si potasiului. Este esential pentru buna functionare a muschilor si nervilor. Absorbtia intestinala depinde, inainte de toate, de cantitatea de magneziu ingerata.

Magneziul impiedica formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali si biliari. El constituie un factor de crestere, un tonic general, un regenerator celular, un echilibrant psihic si un drenor hepatic. Contribuie la mentinerea unui sistem cardiovascular sanatos si previne atacurile de inima.

Are actiune antidepresiva, fiind cunoscut si ca mineral antistres. In combinatie cu calciul, magneziul actioneaza ca un tranchilizant natural. Sporeste reactiile de aparare ale organismului si lupta impotriva efectelor senescentei.

Cauzele carentei alimentare de magneziu:
  • saracirea solului in magneziului cu reducerea consecutiva a concentratiei sale vegetale;
  • consum redus de alimentele bogate in magneziu, caz in care posibilitatea instalarii deficitului magnezian este mai mare;
  • consumul de cereale rafinate - ele ocupa o pondere mare in alimentatia omului, iar rafinarea lor poate duce pana la pierderea 85% din continutul magnezian;
  • pierderile culinare - estimate la 30-75% in decursul pregatirii unor alimente;
  • alimentatia bogata in calciu scade absorbtia magneziului din intestin
  • cresterea aportului de produse bogate in fosfor amplifica eliminarile renale de magneziu.
  • daca alimentatia contine cantitati ridicate de grasimi vegetale, scade disponibilitatea organismului pentru absorbtia magneziului.

Manifestari ale carentei de magneziu
Lipsa unui aport adecvat de magneziu se manifesta prin spasmofilie, hiper-emotivitate, crampe musculare, dureri de cap, insomnii, furnicaturi si amorteli ale mainilor, tulburari digestive precum colicle abdominale, diskinezii biliare, tulburari psihice precum stari depresive, anxietate, isterie, osteoporoza, reumatism degenerativ, scaderea capacitatii de aparare a organismului.

Surse de magneziu:
Cea mai importanta sursa de magneziu este reprezentata de cereale precum grau, orez, porumb. Se mai gaseste si in legumele de culoare verde inchis (moleculele de clorofila contin magneziu), cartofi, sfecla, dar si in unele fructe precum nucile, smochinele, curmalele sau bananele. Painea integrala este o sursa de magneziu mai buna decat painea alba produsa din faina rafinata, intrucat aceasta si-a pierdut continutul de magneziu in urma procesarii.

Cand nivelul sangvin al magneziului este foarte scazut poate fi necesara suplimentarea cu administrare intravenoasa. Exista si tablete cu magneziu, insa unele forme pot produce tulburari de tranzit de genul diareei. Este important ca un medic sa determine cauza carentei de magneziu, severitatea si consecintele nivelului sangvin scazut si sa recomande cea mai buna cale de a restabili nivelul optim de magneziu.

Necesarul de magneziu:
Corpul uman are nevoie de aproximativ 250 pana la 350 mg de magneziu pe zi. (5 – 6 mg/kg corp). In sarcina si alaptare, necesarul de magneziu creste la 400 – 450mg pe zi.

Suplimentarea aportului de magneziu mai este indicata in urmatoarele cazuri: persoane cu diabet controlat deficitar, persoane cu sindroame cronice de malabsorbtie, persoane cu carente de potasiu si calciu, presoanele in varsta.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment