Alimentatia echilibrata prevede cantitatea optima, corelatiile substantelor nutritive si biologice active de baza (proteine, grasimi, glucide, vitamine, substante minerale).

Ea asigura corelatiile fiziologice favorabile între componentii esentiali si substantele nutritive (aminoacizi, acizi grasi, amidon), actiunea substantelor minerale asupra manifestarilor biologice în organism, a altor substante nutritive si a partilor lor componente. O deosebita atentie se acorda echilibrului substantelor esentiale ce nu se sintetizeaza în organism sau se sintetizeaza în cantitati limitate.

Componentii de baza în alimentatia omului îi reprezinta ami-noacizii esentiali (în numar de 8-10), acizii grasi polinesaturati (3-5), toate vitaminele si elementele minerale. Substante indispensabile se considera unii componenti cu activitate fiziologica înalta, ca fosfolipidele, glicoproteidele, fosfoproteinele si multi alti compusi.

Cantitatea totala de componenti indispensabili în alimentatia balansata este mai mare de 50. Principiile de baza ale alimentatiei echilibrate sunt corelatiile corecte si întemeiate a substantelor de baza nutritive si biologic active, ca proteine, lipide, glucide, vitamine, substante minerale, în corespundere cu vârsta, sexul, activitatea de munca si modul de viata.

În alimentatia echilibrata se acorda o mare atentie caracterului si originii substantelor nutritive utilizate. Proteinele de origine animala constituie un echilibru optim al aminoacizilor. Proteinele carnii, pestelui, laptelui, oualor se evidentiaza prin corelatia favorabila a aminoacizilor cu un nivel înalt de retinere si resinteza a proteinelor în tesuturile organismului. Proteinele de origine vegetala în combinatie cu cele animale formeaza complexe de amino-acizi biologic foarte active, care permit utilizarea înalta si fiziologic valoroasa a aminoacizilor în procesele de sinteza a tesuturilor. Proteinele vegetale îndestuleaza organismul cu azot care mentine echilibrul azotat si balanta de azot pozitiva. Proteinele animale asigura balanta calitativa a aminoacizilor. Proteinele vegetale favorizeaza patrunderea în organism a azotului necesar. Alimentatia echilibrata a populatiei mature care lucreaza, în raport cu continutul de proteine în ratie, ce asigura cantitatea totala de proteine în ratie constituie 12% din necesitatea de energie în 24 ore; totodata proteinele animale constituie 55% din cantitatea totala de proteine a ratiei zilnice.

Pentru o alimentatie echilibrata se recomanda a include în ratie 70% grasimi animale si 30%, grasimi vegetale. în localitatile cu clima moderata grasimile trebuie sa constituie 33% din valoarea energica în 24 ore pentru toate grupurile de populatie adulta ce munceste. în conditiile de clima rece se prevede majorarea grasimilor cu 5-7% din energia calorica a grasimilor, în conditii de clima subtropicala si tropicala - grasimile se micsoreaza cu 5-6% fata de indicii mijlocii.

Glucidele e necesar sa constituie 55% din valoarea energetica a ratiei alimentare în 24 ore. Balanta unor glucide este urmatoarea: amidon 75%, zaharuri 20%, substante pectinice 3%, celuloza 2% din cantitatea totala de glucide. Includerea zilnica a fructelor si legumelor în ratia alimentara ne permite de a rezolva problema balantei unor glucide (zaharoza, fructoza, substante pectinice, celuloza).

Balanta elementelor minerale: calciu si fosfor în alimentatia populatiei adulte trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5, balanta calciului si magneziului - 1:0,5. Aceste elemente minerale sunt bine echilibrate în lapte si produsele lactate. Din aceste alimente calciul se absoarbe bine. Fructele si legumele contin o cantitate mica de calciu ceea ce micsoreaza valoarea lor ca sursa de calciu. Balanta nefavorabila a calciului, fosforului si magneziului în pâine, carne, peste înlesneste procesul de absorbtie al calciului din aceste produse. Pentru a asigura alimentatia rationala optima se recomanda de consumat zilnic: carne si produse de carne 4-8%, lapte si derivatele lui 10%, oua 3-4%, grasimi 12-17%, cereale si derivate ale lor 25-45%, legume si fructe 17-18%, zahar si produse zaharoase 7-8%, bauturi nealcoolice 2-3%.

Corelatia între proteine, grasimi si glucide pentru barbati si femei de vârsta tânara care se ocupa cu lucrul intelectual este de 1:1:4,1; pentru cei ce îndeplinesc lucrul fizic greu - de 1:1,3:5. In ratia ce contine 90 g proteine, 80 g grasimi si 450 g glucide corelatia lor va fi 1:0,9:5. La unele diete aceasta corelatie este modificata. De pilda: în obezitate - 1:0,7:1,5; în insuficienta renala cronica - 1:2:10. în alimentatia rationala corelatia între proteine, lipide si glucide trebuie a constituie în medie 1:1:4-4,5.