Din aceste bauturi cel mai des se foloseste apa potabila, sifonul, ceaiurile, sucurile de fructe si legume, siropurile, bauturile stimulante (ceaiul, cafeaua, cacaua).

Apa potabila este apa ingerata. Cerintele zilnice ale organismului în apa sunt acoperite de apa continuta în alimente, de apa formata în urma proceselor metabolice si de apa ingerata ca atare. Apa potabila trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: sa fie limpede, incolora în strat subtire, cu gust placut, dat de substantele dizolvate care îi confera o reactie neutra sau putin alcalina, temperatura sa fie de 6-15°C.

Sifonul este o apa carbogazoasa obtinuta artificial prin saturarea apei potabile cu bioxid de carbon.

Ceaiurile sunt bauturi obtinute prin introducerea în apa a unor parti de plante (radacini, muguri, frunze, flori, seminte, fructe). Amestecurile de plante combinate în diverse proportii cu scopul de a obtine un anumit efect terapeutic se numesc ceaiuri medicinale. Ceaiurile medicinale pot fi preparate sub forma de infuzie, decoct.

Ceaiul mai poate fi pregatit din frunzele plantei cu acelasi nume. El contine mai mult de 100 substante chimice. în componenta lor intra uleiul eteric, tanin, catehina, cafeina, teobromina, teofilina, vitamine, acid oxalic, acid citric, substante minerale. Ceaiul tonizeaza sistemul nervos central si activitatea aparatului cardiovascular, stimuleaza diureza, are actiune bacteriostatica si bactericida. Ceaiul verde este mai bogat în tanin, ulei eteric, vitamine, potoleste setea.

Cafeaua se obtine din semintele arborelui de cafea. Bautura se prepara prin fierberea în apa a pulberii de cafea. Cafeaua contine arome, cafeina, substante proteice, tanante, grasimi, glucide, vitamina PP. Ea actioneaza asupra sistemului nervos central, are proprietati diuretice, excita secretia gastrica. Abuzul de cafea provoaca intoxicatia cafeinica ce se manifesta prin insomnie, excitabilitatea sistemului nervos, tremuraturi. Dupa întreruperea consumului de cafea aceste fenomene dispar.

Cacaua se obtine din fructul arborelui de cacao. Ea se foloseste la prepararea bauturilor. Pulberea de cacao contine 14-20% grasimi, 20% proteine, 28% glucide (100 g de cacao asigura organismul cu 373 kcalorii). Ea este bogata în potasiu, fosfor, acid oxalic.

Sucurile de fructe se obtin din fructe proaspete, bine coapte si presate. Cel mai des se prepara suc de mere, struguri, visine, zmeura, coacaze, capsune, caise, piersici. Fructele trebuie sa fie nevatamate, fara seminte. Sucurile dobândite în urma strivirii sunt tulburi si se limpezesc prin introducerea gelatinei, albusului de ou sau prin centrifugare, filtrare, apoi se îmbuteliaza, se pasteurizeaza sau se sterilizeaza si se pastreaza la temperatura scazuta. Valoarea nutritiva a sucurilor de fructe corespunde cu fructele din care provin. Ele sunt bogate în glucoza, fructoza, zaharoza, potasiu, calciu, magneziu, vitaminele C, Bi, B2, B6, PP, acizi organici, arome.

Nectarul de fructe contine si pulpa fructului fin dispersata în suc. Pulpa fructului constituie 30% din componenta nectarului, restul fiind sucul propriu-zis. Se conserveaza ca sucul de fructe. Valoarea nutritiva corespunde fructului folosit.

Sucurile de legume se obtin ca si sucurile de fructe. Cel mai des se prepara suc de rosii, suc de morcovi, suc proaspat de varza alba. Ele contin vitamine, saruri minerale. Sucul de varza alba mai contine vitamina U cu efect cicatrizam asupra ulcerului gastric. Sucurile de legume se conserveaza ca cele de fructe.

Siropurile se obtin din sucuri de fructe cu adaus de zahar (60%). Ele se pastreaza la rece, se consuma diluate cu sifon sau cu apa minerala.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment