Sistemul dumneavoastră imunitar este o linie de apărare care vă protejează de ceea ce „nu sunteţi dumneavoastră". Această categorie imensă include bacteriile, ciupercile, viruşii şi tot ceea ce sistemul imunitar, ca un câine credincios, va numi "străin".

Aceleiaşi categorii îi pot fi atribuiţi rinichii transplantaţi sau inima, penicilina şi alte medicamente, praful sau polenul florilor. În unele cazuri, „străine" pot fi şi anumite celule ale propriului corp, care au fost dereglate şi şi-au pierdut caracteristicile care îl fac pe sistemul imunitar să le recunoască.

Acesta îşi face datoria, căutând aceste celule-escroci care reprezintă surse potenţiale de cancer. La orice oră a zilei sau nopţii sistemul imunitar luptă cu tot ce este străin şi activează un şir de mijloace de distrugere. Suntem cu toţii supuşi invaziilor unor factori străini, atât din lumea înconjurătoare (inspiraţi, consumaţi în alimentaţie, pătrunşi în organism prin piele), cât şi din interiorul organismului (celulele noastre îmbătrânite sau care îşi schimbă calităţile şi trebuie eliminate din organism pentru a nu provoca apariţia cancerului).

Sănătatea noastră depinde de starea sistemului imunitar, care lucrează fără întrerupere pentru a ne proteja de lumea ostilă nouă. Fără un sistem imunitar sănătos, capabil să distrugă toţi duşmanii organismului, suntem condamnaţi la moarte. Din cele spuse mai sus este lesne de înţeles că dacă doriţi să aveţi o sănătate „de fier", unul dintre scopurile dumneavoastră primordiale  trebuie  să fie întărirea  sistemului imunitar.

Recomandat
Deficitul proteinelor alimentare afectează sistemul imunitar. Proteinele nominale, sub formă de carne slabă, peşte, pasăre, albuş de ou şi lactate, sunt accesibile, practic, tuturor. Organismul dumneavoastră trebuie să obţină zilnic cel puţin 1,1 g de proteine nominale pentru fiecare kg al masei fără grăsimi a corpului, pentru a construi şi restabili ţesuturile corpului şi pentru a menţine în bună stare sistemul imunitar.

Organismul obţine acizii graşi esenţiali din alimente şi, printr-un şir de reacţii chimice, produce eicosanoide „bune" şi „rele". Acţiunea eicosanoidelor „bune" este îndreptată spre stimularea funcţiei imune, dar mai important este echilibrul între eicosanoidele „bune" şi cele „rele". Pentru a facilita acţiunea acizilor graşi esenţiali, începeţi cu o dietă de bază corespunzătoare. Apoi suplimentaţi această dietă cu acid linoleic şi untură de peşte în proporţie de 1:4, administrate de 1-3 ori pe zi.

Poliena conţine deja acidul linoleic şi untura de peşte în proporţia necesară. Dacă nu puteţi face rost de acest preparat, procuraţi din farmaciile naturiste ulei enoteric, care conţine acid linoleic, şi untură de peşte. Întrucât acestea nu sunt forme pure, dozarea în mg va fi diferită. Puteţi obţine un substitut acceptabil, combinând capsule cu ulei enoteric, capsule cu untură de peşte şi vitamină E.

Administraţi 500 mg de ulei enoteric. 1000 mg de untură de peşte şi 200 UI de vitamină E de 1-3 ori pe zi. {In atenţia bolnavilor de diabet: untura de peşte poate fi cauza schimbărilor neaşteptate ale nivelului zahărului în sânge la unii diabetici. Urmăriţi cu atenţie nivelul zahărului în sânge, când consumaţi untură de peşte şi întrerupeţi tratamentul, dacă nivelul zahărului devine dificil de controlat.)

Deficitul vitaminei A afectează sistemul imunitar în cazul pătrunderii în organism a proteinelor străine, iar administrarea acestei vitamine îl restabileşte. Întrucât organismul are capacitatea de a asimila vitamina A, administrarea ei în doze excesive poate provoca intoxicarea. Însă, dacă organismul are nevoie de vitamina A, el o poate produce singur din beta-caroten.

Astfel puteţi evita cu uşurinţă urmările grave ale toxicităţii vitaminei A. Medicul care vă tratează poate să vă verifice, prin intermediul probelor sângelui, nivelul vitaminei A. Dacă el este redus, puteţi restabili repede nivelul normal, administrând cantităţile necesare de vitamină. Deci, dacă aveţi deficitul vitaminei A, administraţi-o în doze zilnice de 25.000 UI pe parcursul unei săptămâni, apoi treceţi la beta-caroten. Administraţi beta-caroten în doze de 15.000 -25.000 UI pe zi, până când cantitatea lui în organism va fi suficientă pentru obţinerea nivelului normal al vitaminei A.

Vitaminele din grupul B contribuie la stimularea activităţii sistemului imunitar în perioadele stresului fizic, de exemplu, după o intervenţie chirurgicală sau traumă. Dacă nivelul acestor vitamine scade vertiginos, se reduce mult capacitatea organismului de a produce anticorpi pentru lupta cu factorii externi şi deveniţi ţinta a numeroase infecţii. Concomitent, trebuie să aveţi în vedere că unele vitamine din acest complex servesc pentru stimularea funcţiilor deosebite ale sistemului imunitar.

Deficitul acidului folic reduce viteza reacţiei sistemului imunitar la corpi străini. Administraţi o doză zilnică de acid folic de minimum 1g.

Deficitul acidului pantotenic şi riboflavinei încetineşte producerea de către organism a anticorpilor, necesari în lupta cu infecţiile. Administraţi zilnic câte 100 mg de acid pantotenic şi câte 50 mg de riboflavină.

Organismul are nevoie de o cantitate suficientă de vitamina B6, (piridoxină) pentru a produce suficienţi factori imuni în momentul în care primeşte semnalul de pătrundere în organism a corpilor străini. Aceşti factori reproduc tiparele aflate în ganglionii limfatici, în măduva oaselor şi în sânge. În cazul necesităţii de protejare a organismului, aceste tipare se reproduc foarte rapid, invadând organismul cu copii identice, pentru a opune rezistenţă agresorului. Vitamina B6 contribuie la copierea şirului genetic care trebuie să treacă de la orice celulă imună la copia ei. Administraţi doze zilnice de 25-50 mg de vitamina B6.

Deficitul vitaminei B12 poate slăbi sistemul imunitar prin câteva modalităţi: încetineşte reacţia mijloacelor de apărare la semnalul privitor la starea patologică şi aceste mijloace apar cu întârziere în zonele invadate de bacterii, viruşi etc; reduce viteza de producere a anticorpilor angajaţi în lupta contra infecţiei, ceea ce duce la diminuarea sau chiar dispariţia capacităţii mijloacelor de apărare imună de a distruge corpii străini ce au pătruns în organism.

Administraţi suplimentar faţă de doza prescrisă de vitamina C încă cel puţin 500 mg de vitamină de două ori pe zi. Cercetătorii consideră că doza zilnică pentru adulţi trebuie să fie mai mare, între 4 şi 8 g; în tot cazul se recomandă administrarea a cel puţin 1g pe zi.

Deficitul vitaminei E reduce capacitatea sistemului imunitar de a vă proteja. Administrarea vitaminei întăreşte imunitatea faţă de boală, la toate grupele de vârstă, însă ea este extrem de utilă în special pentru pacienţii de vârstă înaintată.

Adulţii trebuie să administreze vitamina E sub formă de succinat d-a!fa-tocoferol, în doze zilnice de 200-400 UI de vitamină. Fiţi atenţi: în cazul unor persoane, vitamina E poate provoca creşterea tensiunii arteriale.

Deficitul seleniului afectează sistemul imunitar şi produce următoarele efecte: se reduce producerea anticorpilor destinaţi luptei cu infecţia, se diminuează capacitatea organismului de distrugere a corpilor străini infiltraţi în organism şi se reduce cantitatea celulelor care trimit impulsuri despre apariţia situaţiei patologice pentru recrutarea mijloacelor imune de protecţie în organele atacate de corpi străini.

Mai mult decât atât, organismul are nevoie de seleniu pentru a produce glutationperoxidaza, un antioxidant natural propriu, care distruge radicalii liberi şi protejează ţesuturile de impuritatea produselor chimice ale descompunerii, care apar drept consecinţă a interacţiunii mijloacelor imune de protecţie cu corpii străini. Administraţi zilnic de la 100 până la 200 mcg de preparat al seleniului. Fiţi atenţi: nu abuzaţi de seleniu, întrucât unele cercetări medicale au demonstrat că abuzul de seleniu poate afecta sistemul imunitar.

Deficitul fierului reduce atât capacitatea de luptă a mijloacelor imune cu corpii străini cât şi capacitatea lor de înmulţire atunci când este nevoie de ele. Dacă, în cazul dumneavoastră, s-a înregistrat (în urma probelor de sânge) deficitul fierului, trebuie să administraţi câte 20 mg de glicinat de fier de două ori pe zi sau, dacă nu puteţi face rost de acest preparat, consumaţi combinaţia a 90 mg sulfat de fier cu 500 mg de vitamina C de trei ori pe zi.

Dacă nu aveţi insuficienţă de fier. nu este necesar să administraţi preparatele lui, nici măcar „pentru orice eventualitate". Totuşi, utilizaţi în alimentaţie produse care sunt bogate în fier, pentru menţinerea rezervelor lui în organism.

Un rol important are deficitul zincului, îndeosebi în cazul afectării imunităţii care se instalează odată cu vârsta. Chiar dacă nu aveţi un deficit real de zinc, administrarea suplimentară a preparatelor lui poate numai să îmbunătăţească capacitatea sistemului imunitar de a reacţiona la intervenţiile străine.

Administraţi zincul sub formă de compus complex, de exemplu picolinat sau aspartat de zinc, câte 20 g zilnic. Fiţi atenţi: administrarea zincului sub formă ionică (nu sub formă de compus complex) poate provoca deficitul altor microelemente, cum este cuprul, din cauza concurenţei lor în timpul asimilării în intestin. Forma de compus complex previne concurenţa acestor elemente în organism, făcând posibilă asimilarea normală a fiecăruia dintre ele.

Contraindicat
Alimentele cu conţinut mare de zahăr rafinat afectează sistemul imunitar prin faptul că reduce atât capacitatea organismului de a produce anticorpii necesari pentru a se împotrivi infecţiilor cât şi capacitatea unor mijloace imune de protecţie de a se lupta cu corpii străini. Eliminaţi din alimentaţie consumul zahărului şi al tuturor alimentelor care îl conţin.

Rezultatele unor cercetări din anul 1972 au demonstrat faptul că şi cafeaua (mai exact, cofeina) poate menţine capacitatea de producere a anticorpilor pentru lupta contra infecţiilor. Cercetări mai recente afirmă că în timp ce consumul zilnic a cinci ceşti de cafea reduce viteza de reacţie a mijloacelor imune de protecţie la infiltrarea în organism a corpilor străini, tot aceleaşi ceşti de cafea pot stimula producerea de către organism a leucocitelor destinate distrugerii a tot ce este străin.

Ce să facem în acest caz cu obişnuinţa noastră de a bea cafea? Întrucât cercetările au demonstrat atât însuşiri pozitive cât şi negative ale cafelei, se recomandă să menţineţi un consum mediu. Dacă sunteţi într-o formă bună şi doriţi să v-o păstraţi, consumaţi zilnic nu mai mult de o ceaşcă-două de cafea cu conţinut de cofeină.

Dacă, însă, suferiţi în mod frecvent din cauza infecţiilor şi sistemul dumneavoastră imunitar este nevoit să lucreze la limită, excludeţi din alimentaţie cafeaua cu conţinut de cofeină, ceaiul şi ciocolata. Faceţi acest lucru treptat, îndeosebi dacă v-aţi obişnuit să consumaţi foarte multă cafea şi nu doriţi să suferiţi de dureri de cap, care vor apărea în mod obligatoriu în cazul eliminării bruşte a consumului de cafea.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment