Vegetarianismul reprezintă abţinerea voluntară de a consuma carne. Vegetarienii refuză produsele animale din diferite motive, inclusiv cele religioase, de sănătate sau etnice. Unii dintre ei îşi suplimentează regimul alimentar cu produse lactate sau ouă, dar nici unii nu consumă carne sau produse derivate din aceasta.

Vegetarianismul este recomandat ca dietă zilnică în diferite afecţiuni ale inimii, în cazul diabetului, ca formă de tratament pentru cancer, obezitate, osteoporoză, artrită, alergii, astm, hipertensiune, gută, anxietate sau depresie.

Pregătiri: unele persoane, în special cele care prezintă afecţiuni severe sau cronice precum boli ale inimii sau cancer, pot fi sfătuite să devină vegetarieni. Însă nutriţioniştii, recomandă ca trecerea de la un-regim la altul să se facă în mod gradual, pentru a permite organismului să se obişnuiască treptat cu modificările ce intervin.

Pentru început, este indicat să se reducă doar anumite tipuri de carne. Se poate începe cu carnea de porc, urmate de cea de pui, apoi cu peştete. Ultimul pas ar fi înlocuirea produselor lactate şi a ouălor. Nutriţioniştii recomandă reducerea grăsimilor, creşterea cantităţii de fibre, de fructe proaspete, legume şi cereale.

Precauţii: vagetarianii trebuie avertizaţi asupra cantităţii scăzute de proteine. O proteină completă conţine esenţialul din aminoacizi, fără de care organismul nu poate funcţiona. Carnea conţine o cantitate mare de aminoacizi, pe cînd cerealele nu le au. Însă ei pot fi suplimentaţi de fasole şi orez în combinaţie. Nucile amestecate cu grîul au o componenţă bogată de aminoacizi, la fel ca şi pîinea, untul de arahide şi laptele.

Vegetarienii nu au neapărat o dietă sănătoasă. Cei care consumă ouă au un nivel ridicat de colesterol, nucile, uleiurile şi avocado sînt alimente pline de grăsimi. De asemenea, ei consumă mîncare organică provenită din chimicale sintetice, contraindicate sănătăţii. Aşa că, dacă v-aţi hotărît să deveniţi vegetarieni, fiţi atenţi la ceea ce mîncaţi!