Multe grăsimi cresc riscul de diverse boli, dar o dietă bogată în grăsimi “bune”, printre care cele mononesaturate şi omega-3, este necesară pentru o sănătate bună.

Încă din 1980, grăsimile au fost notate ca cele care provoacă boli de inimă şi obezitate. Acum, oamenii de ştiinţă înţeleg că există diferite tipuri de grăsimi, precum şi unele grăsimi alimentare esenţiale pentru o bună activitate nervoasă şi o funcţionare corectă a sistemului imunitar.

Grăsimile, de asemenea, ajută la absorbţia vitaminelor A, D, E şi K din alimente. Acum înţelegem că există grăsimi “rele” (saturate şi trans) şi grăsimi “bune” (mononesaturate şi polinesaturate). Nutriţioniştii recomandă ca grăsimile (bune sau rele) să nu treacă pragul de 25-30 la sută din aportul nostru zilnic de calorii.

Grăsimi “bune” sau “rele”?
Produsele alimentare conţin, în general, un amestec de grăsimi, dar selectarea alimentelor care sunt bogate în grăsimi mono- şi polinesaturate în loc de cele trans şi saturate reduce riscul multor maladii. O regulă de aur pentru a distinge grăsimile sănătoase de cele trans şi saturate este să te întrebi de unde provin: de la o plantă, un animal sau din laborator.

Cu câteva excepţii, grăsimile saturate provin în mare parte din surse animale, aşa că înlocuiţi produsele cu o cantitate mare de grăsimi animale cum ar fi brânza şi carnea grasă cu grăsimi vegetale, cum ar fi nucile şi avocado.

Un alt mod de a depista grăsimile “rele” este că cele hidrogenate (“trans”) şi saturate sunt solide la temperatura camerei, în timp ce grăsimile sănătoase rămân lichide. Grăsimile hidrogenate sunt cele care au fost cândva sănătoase, dar au fost modificate chimic şi se comportă ca cele saturate.

Înlocuieşte grăsimile tartinabile, cum ar fi untul şi margarina cu cele mai sănătoase, printre care se enumără uleiul de răpiţă sau de măsline. Poţi citi eticheta fiecărui produs procurat şi evită “grăsimile saturate” şi cele “hidrogentate” din lista ingredientelor.

Grăsimile polinesaturate
Acizii graşi omega-3 şi omega-6 (cunoscuţi, de semenea, ca “acizi graşi esenţiali” sau AGE) sunt formele cele mai familiare de grăsimi polinesaturate. AGE sunt esenţiali pentru funcţionarea corectă a creierului, menţinerea unui nivel corespunzător de hormoni şi a unei activităţi nervoase fără probleme. Grăsimile polinesaturate susţin sistemul cardiovascular prin reducerea LDL-colesterolului (“rău”) în sânge.

Oamenii de ştiinţă de la Societatea Americană pentru Investigaţii Clinice şi de la Departamentul de Ştiinţe Clinice din Suedia au găsit o legătură între nivelul ridicat de acizi graşi omega-6 şi incidenţa mai mare a cancerului de prostată şi de sân.

Grăsimile omega-6, de asemenea, au tangenţe cu maladiile cardiovasculare. Pentru a micşora riscul de aceste afecţiuni grave, înlocuiţi acizii graşi omega-6 cu acizii graşi omega-3. Omega-3 se găsesc în peştii de ocean (somon, macrou), suplimente de ulei de peşte, uleiuri din plante (seminţe de struguri, de cânepă), nuci şi seminţe (floarea soarelui).

Grăsimile mononesaturate
Grăsimile mononesaturate sunt adesea considerate cele mai sănătoase grăsimi. Conform unui studiu efectuat de Dr. Alicja Wolk de la Institutul Karolinska din Stockholm, înlocuirea grăsimilor nesănătoase cu grăsimi mononesaturate poate reduce riscul de cancer mamar.

Grăsimile mononesaturate sunt bogate în vitmaina E, un antioxidant benefic pentru piele. De asemenea, reduc LDL-colesterolul (“cel rău”) şi cresc colesterolul-HDL (“cel bun”) din sânge. Produsele alimentare cu concentraţii ridicate de grăsimi mononesaturate includ nuci (migdale, anacarde), alune, seminţe (susan, dovleac), avocado şi unele uleiuri (de măsline, răpiţă). (X.S.)