Din păcate există şi anumite neajunsuri, având în vedere că majoritatea tipurilor de brânză au un conţinut ridicat de grăsimi saturate, care provoacă depozite de colesterol în artere şi boli de inimă.Însă se consideră trist faptul că, din cauza conţinutului din ce în ce mai ridicat de grăsimi din alimentele procesate occidentale, a luat naştere obsesia produselor lactate printre cei care au grijă de sănătate.
Ca parte a unui regim alimentar sănătos şi echilibrat, brânza are o contribuţie importantă, aşa că vă puteţi permite să o savuraţi.
Prepararea brânzeturilor a reprezentat una dintre cele mai vechi tehnici de pregătire a alimentelor. În 3000 Î.Hr., sumerienii făceau 20 de tipuri diferite, iar primii păstori pregăteau brânză moale de la turmele lor de capre, după domesticirea acestor animale, în aproximativ 10 000 Î.Hr. După alţi 3000 de ani, omul a domesticit vitele şi a început să pregătească brânză din lapte de vacă.
Grecii şi romanii din Antichitate preparau brânzeturi sofisticate, însă arta producerii brânzei s-a pierdut în Evul Mediu, supravieţuind doar printre locuitorii izolaţi ai munţilor, în abaţii şi mănăstiri. Din fericire, astăzi există din nou un interes ridicat pentru brânzeturile regionale, iar micii producători prepară brânză de foarte bună calitate, din lapte de vacă, de capră sau de oaie, deşi Marea Britanie nu are încă Appellation d'Origine Controlee, aplicat la aproximativ 300 de tipuri de brânză franţuzeşti.
Însă britanicul obişnuit consumă în total doar 8,1 kg de brânză anual, în timp de în Australia media este de 9,2 kg, în Canada de 15,3 kg, în Olanda de 14,8 kg, iar în Franţa, unde bolile de inimă sunt mult mai rare ca în Marea Bntanie, de 22,3 kg.
Este din ce în ce mai îngrijorător faptul că mulţi oameni, mai ales femeile tinere, înţeleg prin regim alimentar cu un conţinut scăzut de grăsimi un regim alimentar fără grăsimi şi exclud majoritatea produselor lactate din alimentaţia zilnică, de obicei în căutarea siluetei.
Însă ca sursă de calciu (pentru oase puternice), de proteine esenţiale, de vitamina D (pentru absorbţia calciului), o selecţie din complexul de vitamine B (pentru sistemul nervos central), de vitamina A (care contribuie la prevenirea cancerului şi la o piele sănătoasă) şi de minerale esenţiale, brânza este greu de înlocuit.
Valoarea nutritivă a brânzeturilor variază, însă trebuie ştiut că 100 g de brânză Cedar furnizează mai mult decât necesarul zilnic de calciu, jumătate din necesarul de proteine, aproape jumătate din cel de zinc, jumătate din cel de vitamina A, o cincime din cel de seleniu, un sfert din cel de iod, trei sferturi din cel de vitamina B12 şi o cincime din folatul de care femeile au nevoie zilnic.
De obicei, cu cât brânza este mai tare, cu atât conţinutul de grăsimi este mai mare, cu excepţia brânzei
topite, care este cea mai grasă dintre toate. Stilton, Cedar, brânza cu mucegai albastru şi parmezanul au un conţinut ridicat de grăsimi, însă Camembert, Brie, Edam şi Feta au mult mai puţine grăsimi.
Astăzi se prepară multe brânzeturi cu un conţinut scăzut de grăsimi, din lapte pasteurizat, conţinând aproximativ 15 g de grăsimi la 100 g. Brânza de casă conţine doar 4 g la 100 de g, iar caşul aprox. 1g. Multe brânzeturi procesate sunt bogate în grăsimi, deşi sunt surse de calciu şi proteine.
Știați că...
- Brie - Energie / porţie standard - 128kcal;
- Cedar - Energie / porţie standard - 165kcal;
- Brânza de casă - Energie / porţie standard - 87kcal;
- Este bogată în proteine, calciu şi vitamina B12;
- Este recomandată pentru întărirea oaselor şi pentru prevenirea şi tratamentul osteoporozei;
- Este o sursă foarte bună de proteine, mai ales pentru vegetarieni;
- Se recomandă în timpul perioadei de sarcină şi alăptare (însă, în timpul sarcinii, fără brânză pasteurizată);
- Este benefică pentru funcţiile sexuale masculine;
- Se consumă cel mai bine proaspătă sau cu pâine integrală;
- Se combină cu majoritatea fructelor proaspete;
- Se poate consuma şi preparată, în sosuri sau ca adaos;
- Brânza din lapte nepasteurizat poate fi contaminată cu bacterii, mai ales cu salmonela şi Listeria, iar cei cu sistemul imunitar slab, femeile însărcinate, bolnavii cronici şi vârstnicii trebuie să o evite;
- Brânza conţine o substanţă chimică denumită tyramină, care poate provoca migrene; brânza uşoară din lapte de capră şi de oaie, cea de casă şi crema de brânză sunt de obicei sigure;
- Cei care iau inhibitori de monoamină oxidază (MAOI) trebuie să evite brânza, mai ales cea maturată, deoarece poate provoca creşteri grave ale tensiunii arteriale;
Brânza este o sursă foarte utilă de zinc, care este vital pentru funcţiile sexuale masculine; chiar dacă nu este prezent în cantităţi mari, zincul se afla într-o formă naturală, care se absoarbe uşor; de obicei, 100 g de brânză furnizează peste un sfert din necesarul zilnic de zinc al bărbaţilor.
Brânza se poate obţine din orice fel de lapte, însă laptele de capră şi de oaie este sursa cea mai veche pentru producătorii de brânza. Majoritatea sortimentelor de brânză de capra se consumă proaspătă şi moale şi au un gust specific. Pe măsură ce se învecheşte, devine mai tare, dezvoltând un gust mai pronunţat, mai înţepător.
Din laptele de oaie se produce brânza delicioasă şi de obicei moale. Manchega spaniolă este o varietate excepţională, tare, cu o aromă bogată, dar plăcută. Roquefort-ul franţuzesc, feta grecească şi Pecorino italian sunt brânzeturi de oaie cu arome puternice. Brânza de oaie şi de capră are un conţinut redus de grăsime şi lactoză. Cei care nu tolerează brânza din lapte de vacă le folosesc ca alternativă.