Pentru cei vârstnici care nu se hrănesc corespunzător, pentru copiii în creştere, pentru gravide sau pentru oamenii activi care ard zilnic substanţe nutritive, laptele joacă un rol vital; 600 ml furnizează puţin peste jumătate din cantitatea de calciu şi vitamina B2 necesară pentru gravide sau pentru femeile lăuze şi mai mult decât cantitatea suficientă necesară pentru toţi ceilalţi.
De asemenea, conţine peste doza zilnică de vitamina B12. Aproximativ o treime din necesarul de proteine al oamenilor şi 15% din totalul energiei necesare se pot obţine din aceeaşi cantitate de lapte.
Din păcate, acest aliment-minune are şi neajunsuri.
Medicii naturişti au considerat mult timp că laptele de vacă poate provoca eczeme şi catar, secreţii excesive şi boli ale pieptului, atât la copii, cât şi la adulţi. Studiile efectuate la Colegiul Britanic pentru Naturopatie şi Osteopatie din Hampstead au arătat că mamele care alăptează şi care consumă o cantitate mare de lapte de vacă tind să aibă copii mai predispuşi la infecţii cum ar fi eczemele şi catarul cronic şi, de asemenea, cu mai mulţi colici.
Nici adulţii nu sunt imuni la problemele ridicate de lapte; în lume, mai ales în India, Japonia şi China, există popoare la care imposibilitatea digestiei laptelui de vacă este frecventă. Acest lucru este cauzat de lipsa unei enzime digestive normale, lactaza, esenţială pentru descompunerea şi digestia lactozei, zahărul din lapte.
Însă, înainte de a priva pe cineva, mai ales pe copii sau pe femei, de toate produsele lactate, consultaţi un specialist pentru a vă asigura că nu vor apărea deficienţe de calciu.
Unul dintre neajunsurile laptelui este conţinutul ridicat de grăsimi, astfel că se recomandă consumul de lapte semidegresat sau degresat, chiar dacă acesta conţine cantităţi mai mici de vitamina A, D şi E decât produsul integral.
Însă, din acest motiv, cât şi din cauza diminuării substanţiale a conţinutului de calorii, acest lapte cu un conţinut redus de grăsime nu trebuie administrat copiilor sub cinci ani. Nu este însă o certitudine că veţi obţine toate substanţele nutritive din lapte. Prin pasteurizare laptele pierde 25% din vitamina C, iar cantitatea rămasă descreşte şi mai mult în timp.
Riboflavina (vitamina B2) este foarte sensibilă la razele ultraviolete, astfel că, dacă laptele stă expus la soare timp de două ore, pierdeţi jumătate din ea. De asemenea, lumina fluorescentă distruge riboflavina, astfel că jumătate dintre pierderi survin în magazinele în care laptele este păstrat în sticle, însă nu acelaşi lucru se întâmplă cu cel ambalat în cutie.
Când riboflavina se descompune, reziduurile chimice distrug cea mai mare parte din vitamina C rămasă. Când toată cantitatea de vitamina C dispare, fierberea laptelui distruge şi acidul folic conţinut.
Pentru cei alergici la laptele de vacă, laptele de capră este de obicei o alternativă acceptabilă.
Însă aveţi grijă la copiii mici, deoarece laptele de capră conţine mult mai puţin acid folic, care este redus şi mai mult prin fierbere, putând provoca anemie. Însă orice lapte este bun în funcţie de hrana consumată de vaci şi capre, astfel că, dacă este posibil, cumpăraţi lapte natural.
Smântână este delicioasă, însă plină de calorii provenite din grăsimi. Este bine să o consumaţi cu moderaţie şi nu uitaţi că frişca este foarte aerată şi conţine mult mai puţine grăsimi decât smântână. Consumaţi-o aşadar cumpătat.
Ştiaţi că...
- Laptele integral - Energie / porţie standard - 386kcal;
- Laptele semidegresat - Energie / porţie standard - 269kcal;
- Laptele degresat - Energie / porţie standard - 193kcal;
- Este bogat în proteine, calciu, zinc şi riboflavină;
- Ajută la creştere, la întărirea oaselor şi la convalescenţă;
- Se bea cel mai bine ca atare sau folosit în reţete;
- Persoanele cu artrite reumatice, eczeme, catar, probleme la sinusuri şi, uneori, astm, îşi agravează simptomele de la laptele de vacă;