Lintea se foloseşte în alimentaţie din vremuri preistorice - există în Elveţia situri arheologice care atestă acest lucru.
Lintea, bogată în proteine, amidon și vitamina B
Ca toate boabele, lintea oferă o cantitate mare de proteine şi amidon şi este o sursă bună de vitamine B. De asemenea, conţine cantităţi semnificative de fier, zinc şi calciu.

Partea rea este că mai conţine şi acid pitic, substanţă care îngreunează absorbţia acestor minerale. Dacă alături de linte mai consumaţi un aliment bogat în vitamina C, sporiţi cantitatea de fier absorbit.

Deşi lintea este bogată în proteine, aceste proteine nu conţin toţi aminoacizii esenţiali. Combinând lintea cu cereale precum orezul sau pâinea integrală, vă asiguraţi fără probleme necesarul de proteine - indienii vegetarieni consumă întotdeauna orez sau pâine alături de celebrul lor dahl.

Cele mai cunoscute specii de linte sunt cele roşii, galbene şi verzi, foarte asemănătoare din punct de vedere nutritiv. Unică între leguminoase, lintea nu trebuie înmuiată înainte de preparare.

Conţinutul mare de fibre face din linte un aliment de protecţie împotriva cancerului la vezica biliară; iar abundenţa de vitamine B, mai ales de niacină, o face un aliment perfect pentru persoanele foarte stresate sau care suferă de extenuare mentală cronică.

Ştiaţi că...
  • Energie / porţie standard - 41kcal;
  • Este bogată în proteine, amidon şi vitamina B;
  • Este utilă pentru vegetarieni şi diabetici;
  • Este bună pentru reducerea colesterolului, eliminarea stresului şi extenuării nervoase;
  • Se recomandă să se consume în preparate simple sau în tradiţionalul dahl indian;
  • Purina din linte poate provoca depozitarea acidului uric în articulaţii, deci lintea trebuie evitată de persoanele care suferă de gută.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment