Poate că vă imaginaţi că sparanghelul este doar o legumă sofisticată, dar în realitate el se cultivă de două mii de ani şi este întrebuinţat în medicină din sec. XVI.
Sparanghelul, bogat în vitamina C, betacaroten și seleniu
După ce consumaţi o porţie de sparanghel, observaţi imediat efectele sale majore ca diuretic. Sparanghelul sporeşte cantitatea de urină eliminată, iar mirosul substanţei sale active, asparagina, se observă în urină la câteva minute după consum. Din cauza acestui efect, sparanghelul este recomandat de mult timp de nutriţionişti ca tratament pentru reumatism şi artrită.

În secolul I d.Hr., medicul grec Dioscorides prescria această plantă pentru afecţiuni renale şi hepatice. Sparanghelul mai conţine şi fibre, deci are o acţiune uşor laxativă, fiind în acelaşi timp un sedativ uşor. De asemenea, este o plantă ideală pentru femeile aflate la menstruaţie, deoarece reduce disconfortul senzaţiei de contractare a sânilor, degetelor şi gleznelor.

Nu aruncaţi apa în care aţi gătit sparanghelul - beţi-o sau adăugaţi-o în supe sau fierturi, pentru că are un efect diuretic. Întrebuinţaţi părţile lemnoase ale tulpinii pentru a da aromă şi valoare medicinală supelor.

Ştiaţi că...
  • Energie / porţie standard - 33kcal;
  • Este bogat în vitamina C, betacaroten şi seleniu;
  • Este bun pentru tratarea cistitei, reţinerii de fluide şi constipaţiei;
  • Ajută la ameliorarea artritei şi reumatismului;
  • Se consumă înăbuşit, cu puţin ulei de măsline sau unt topit;
  • Nu este recomandat bolnavilor de gută, deoarece purina sa poate agrava simptomele acestei afecţiuni;
Yandex