• Lapte: lapte smîntînit, iaurt preparat din lapte degresat, lapte batut, brînza slaba de vaca, zer.
  • Carne si peste - carne slaba de vaca, vitel, gaina sau pui (fara piele), peste alb (biban, lin, stiuca, salau) fiert în apa, fript la gratar, rasol sau perisoare dietetice.
  • Oua - albusul este permis fara nici o restrictie (spuma de fructe, sufleuri, biscuiti, bezele etc.); galbenusul însa, fiert moale, e de preferat sa intre în meniu doar la maximum doua ori pe saptamîna.
  • Pîine - alba sau integrala, de grîu, de secara sau graham, trebuie restrictionata la 100-200 g si consumata fie prajita, fie veche de 1-2 zile (deci nu foarte proaspata sau calda).
  • Legume - acestea trebuie sa aiba cea mai mare pondere la masa cardiacului, putînd fi consumate proaspete sau fierte în aburi (în oala sub presiune); cele mai recomandate sînt: spanacul, loboda, laptuca, varza, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii - preparate sub forma de salate, soteuri, pireuri sau fierte a la grec. Trebuie excluse însa din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate în celuloza, ele fiind greu digerabile: fasolea uscata, telina (ca salata de cruditati), ridichile, lintea, mazarea.Alimente pentru o inima mai buna
  • Supe, ciorbe, borsuri - sînt recomandate doar cele de legume (limpezi, supele - crema) sau cele de carne slaba ori de peste, cu perisoare dietetice.
  • Grasimi - acestea trebuie reduse la maximum, fiind acceptate în salate si mîncaruri doar cele de origine vegetala, bogate în acizi grasi polinesaturati (ulei de porumb, de floarea - soarelui, de masline, margarina etc.).
  • Condimente - doar plante aromatice.
  • Fructe - sînt indicate doar cele cu un continut redus de glucide si grasimi, cum ar fi: merele, portocalele, ciresele, capsunele, zmeura, pepenele verde, afinele, coacazele, piersicile.
  • Bauturi - nu trebuie facute restrictii, se bea de sete, ori de cîte ori e nevoie (este un lucru permis si hipertensivilor, cu conditia ca lichidul sa nu fie baut în cantitate mare o data; cosmarul cardiacilor ca sînt condamnati sa rabde de sete pe caldura este o notiune depasita din punct de vedere stiintific). Sînt permise: ceaiuri de plante, sucuri de legume sau fructe, apa minerala plata, saraca în Na. În timp ce sucurile de legume si fructe se pot administra între mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfîrsit, pentru a nu dilua sucurile gastrice si, implicit, pentru a nu îngreuna digestia.
  • Cafeaua naturala (cu sau fara cofein) poate fi dupa caz, permisa celor care sînt obisnuiti cu ea, dar nu mai mult de o cescuta pe zi. Este permisa si o cantitate mica de alcool (vin sec, un pahar de 200 g la masa principala, de doua, cel mult de trei ori pe saptamîna).

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment