Intre factorii de risc pentru cancerul de san un loc important ocupa alimentatia. Daca alti factori de risc precum bagajul genetic nu pot fi influentati in sensul reducerii impactului lor asupra organismului, alimentatia este poate cel mai usor de controlat si cu beneficii deosebite in preventia acestei maladii. De acest lucru trebuie tinut seama daca ne gandim ca una din 11 femei va suferi de cancer de san.

Numeroase cercetari au demonstrat ca un regim alimentar prea gras ar putea creste predispozitia pentru cancer de san. Chiar daca unii sunt sceptici si considera fortata aceasta asociere, dovezile stiintifice nu intarzie sa apara. Studiile care s-au concentrat pe dovedirea alimentatie bogate in grasimi drept factor de risc pentru cancerul de san, au fost de doua feluri:
Alimentația care protejează de cancerul de sân
- studiile comparative bazate pe istoria medicala a pacientilor: regimul alimentar al femeilor victime ale unui cancer de san este comparat cu cel al unei femei sanatoase;

- studiile de grup eterogen: un mare numar de femei sunt urmarite de-a lungul unei lungi perioade de timp, iar regimul lor alimentar este notat la intervale regulate. Cel al femeilor care vor face cancer de san pe parcursul observatiei este comparat regimul alimentar al persoanelor sanatoase. Aceste studii prospective sint considerate mai fiabile deoarece nu se bazeaza numai pe memoria pacientelor, dar necesita efective mai mari si timp mai indelungat.

Grasimile de origine animala cresc riscul de cancer
In functie de structura lor chimica, acizii grasi se pot clasifica in trei mari familii. Fiecare dintre ele are proprietati si actiuni diferite asupra organismului nostru.

• Acizii grasi saturati au origine animala (unt, smantana, carne de porc) si consumati intr-o mare cantitate cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cu cat sunt mai prezenti intr-un corp gras, cu atat acesta este de o consistenta mai solida.

• Acizii grasi mononesaturati se intalnesc mai ales in uleiul de masline, de arahide. Ei au un rol in protectia arterelor noastre.

• Acizii grasi polinesaturati sunt prezenti in majoritate in uleiul de floarea-soarelui, samburii de struguri, nuci, porumb, soia, plantele oleaginoase (alune, migdale, fistic etc.) si de asemenea in carnea de peste. Aceasta categorie include celebra serie de acizi grasi omega-3. Au efect protector asupra aparatului nostru cardiovascular pentru ca reduc nivelul colesterolului daunator, nivelul trigliceridelor si impiedica producerea aterosclerozei.

Echipa cercetatoarei Sheila Bingham de la Universitatea din Cambridge a studiat, intre 1993 si 1997, 13.070 de femei cu varste cuprinse intre 45 si 74 de ani. Originalitatea acestui studiu a constat in maniera in care au fost colectate informatiile despre regimul alimentar al subiectilor. In afara traditionalelor chestionare de frecventa alimentara, femeile au trebuit sa noteze in detaliu timp de 7 zile continutul portiilor lor de mancare. La participantele studiului au fost descoperite 168 de cazuri de cancer de san.

Rezultatele au fost urmatoarele: daca traditionalele chestionare de frecventa alimentara nu au evidentiat nici o corelatie semnificativa intre cancerul de san si orice fel de grasimi, notitele detaliate ale participantelor au fost edificatoare. Legatura cu grasimile saturate a fost descoperita. Cele mai mari consumatoare prezinta un risc de cancer de san de doua ori mai mare. In schimb, nu a fost descoperita nici o legatura intre grasimile mono sau polinesaturate si aceasta afectiune. Consumul de grasimi saturate creste productia de estrogen si deci riscul de cancer de san. De asemenea, trebuie sa mai tinem cont de anumiti carcinogeni prezenti in carnea rosie. Pe linga alimentatie mai exista factori de risc bine cunoscuti ai cancerului de san, precum obezitatea, sedentarismul, alcoolul, fumatul sau carentele vitaminice. Asadar, femeile ar trebui sa-si supravegheze greutatea, regimul alimentar si sa aiba o activitate fizica constanta.

Preventia cancerului de san prin dieta are doua aspecte. Pe de-o parte, se poate reduce riscul de cancer de san inlaturand din alimentatie produsele pentru care exista dovezi ca au potential cancerigen si pe de alta parte consumand alimente care protejeaza organismul si lupta impotriva cancerului.

Fructele si legumele. O vasta ancheta afirma ca femeile cele mai mari consumatoare de legume prezentau de doua ori mai putin riscul de a dezvolta un cancer de sin. Cateva luni mai tirziu, cercetatori italieni au inventariat 26 de studii publicate despre legatura dintre cancerul mamar si anumite alimente. Rezultatele au confirmat efectul benefic al legumelor (cu 25% mai mic riscul de cancer pentru consumatoarele de legume fata de celelalte), al fructelor (-6 la suta), al beta-carotenului (-18 la suta) si al vitaminei C (-20 la suta). Printre legumele cu cel mai mare puternic efect anticancerigen se numara rosiile, foarte bogate in vitamina C si flavonoizi, varza (plus conopida, varza rosie, de bruxelles) ce contine calciu, antioxidanti si flavonoizi, spanacul bogat in beta caroten, acid folic si vitamina C.

Soia. Desi multa vreme considerata un aliment al populatiilor sarace, soia revine in dietele anticancer dupa ce oamenii de stiinta au decoperit ca izoflavonele pe care el contine ar putea trata cancerul. Rolul protector al soia a fost demonstrat si in urma unor studii clinice care au aratat ca femeile consumatoare de soia inca din adolescenta avea un risc de cancer mamar mai mic cu 47% fata de persoanele care nu consumau soia.

Laptele si lactatele. O echipa de cercetatori norvegieni a urmarit timp de sapte ani un lot de aproape 50000 de femei aflate in periada premenopauzei. In acest timp, 317 dintre ele au dezvoltat cancer de san. Investigand obiceiurile alimentare ale femeilor din studiu, au descoperit ca cele care au facut cancer mamar nu consumau in mod curent lapte si produse lactate. Studiul a mai evidentiat ca femeile care beau trei pahare de lapte pe zi au un risc de doua ori mai mic de a dezvolta cancer de san decat cele care nu beau deloc.

Pestele de mare contine acizi grasi polinesaturati (omega 3) care protejeaza de cancerul intestinal si scad nivelul de colesterol. Majoritatea acestora se gasesc in macrou, hering, somon.

Cerealele, sub forma produsele integrale din grau, ovaz sau secara - de exemplu, painea de graham, de porumb, ovaz - contin, in afara substantelor de balast, o intreaga gama activa care impiedica aparitia cancerului. Un studiu realizat la Universitatea din Iowa a corelat consumul crescut de cereale integrale cu scadera riscului de cancer de san si boli cardivasculare. Analiza acestuia si a altor 40 de studii, precum si investigarea a 20 de tipuri de cancer, au stabilit ca un consum crescut de cereale integrale reduce riscul acestor afectiuni cu 33% fata de persoanele care nu consuma cereale integrale.

Schimbarile alimentare trebuie insotite si de alte masuri precum renuntarea la fumat, controlul greutatii corporale, activitate fizica, pentru a scadea efectiv sansele de a face cancer mamar. Cu toate aceastea masurile enumerate mai sus nu protejeaza total de cancer de san. De aceea, autoexaminarea sanilor si controlul medical periodic nu trebuie neglijate pentru ca pot depista cancerul de san intr-o faza incipienta, atunci cand masurile preventive au fost depasite.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Despre tonifierea abdomenuluiDespre tonifierea abdomenului
26.03.2019

Mușchii abdominali reprezintă una dintre primele zone pe care multe persoane sunt dornice să le lucreze din moment ce încep sa piardă  [ ... ]

Aloe Vera, beneficii tămăduitoareAloe Vera, beneficii tămăduitoare
26.03.2019

Aloe vera a rămas până în zilele noastre un leac de încredere care rezistă cu stoicism în fața produselor avansate pe care cercetăt [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment