Bradutul, de Nicolae Nasta

Brăduţul creşte-n bună pace
Pe culmi de munţi, înalt, voinic,
Şi-n ramuri poartă mii de ace
Ce nu se-ngălbenesc de frig.

Brăduţu-i pom de iarnă-n casă,
Când urlă crivăţu-n câmpii,
Şi Moş Crăciun în el aşază,
Cuminţi de suntem, jucării.