Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr...
Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr
Al dealurilor, prinse de-o crustă argintie.
Oştiri de nori aleargă... - Ce surdă simpatie,

Nori tulburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă?
Aţi prefăcut in domuri de-argint natura moartă
Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă,
Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceaţă!...