Malanca - obicei străvechi practicat în unele zone din Moldova de Nord şi Bucovina în seara de ajunul Anului Nou. Alaiul de urători îmbracă un flăcău în haine femeieşti, numită Malanca, şi pornesc pe la casele gospodarilor.

Scenariul Mălăncii include urături tradiţionale, dansuri ritmice, glume, urări specifice sărbătorilor de iarnă. Unul din Colindele obiceiului Malanca este dedicat fetelor mari, fiind cântat sau declamat cu acompaniament de fluier, nai sau alt instrument muzical. Cetele ce însoţesc Malanca se deosebesc şi prin costumaţia pe care şi-o confecţionează, cu acest prilej.

Malanca este interpretată doar la casele cu fete mari. Sunt mâi multe variante care explică provenienţa acestui obicei* Unii cercetători afirmă că el ar fi venit de la ucraineni, alţii susţin că este specific grecilor sau confirmă că obiceiul coboară din vremuri străvechi, de la daco-romani.

Personaje: Comandantul, regi, regine, doctori, draci, frizeri, fotografi, bucătari, miri, căluşari, babe; moşnegi, Anul Vechi, Anul Nou etc.