Din văzduh, zăpada albă
Pomilor le pune salbă.
Straturi de argint curat
Peste case, peste sat.
Fulgii moi ce cad alene
Se topesc la mine-n gene.
Gerul face, ca-ntr-o glastră,
Flori de gheaţă pe fereastră.
Sub hăinuţa de omăt
Grâul murmură încet.
Doarme ziua, doarme seara,
Şi aşteaptă primăvara!