Plugușorul și plugul mare
Cei mici merg cu plugușorul, de la primele ore ale dimineții, dar nu mai târziu de înserat. Copiii sunt răsplătiți pentru urăturile lor cu bani, colaci, nuci și mere.
Odată cu lăsarea întunericului, pe ulițe își fac simțită prezența cetele de băieți mari, care merg cu plugul mare, să ureze pe la casele vecinilor. Flăcăii aleg acele locuințe în care știu că există fete de măritat. Tinerele trebuie să fie pregătite de musafiri și să îi servească cu prăjituri pregătite de ele, iar în semn de mulțumire le vor oferi acestora crenguțe de busuioc frumos ornate.
Apoi, “plugul mare” este invitat în case și cinstit cu un pahar de vin, după care sunt invitați să guste din bucatele tradiționale.
Dansul căluților
Potrivit tradiției, băieții tineri îmbracă straiele tradiționale, își pun măști pe față - care reprezintă diferite figuri mitologice, și organizează un spectacol în mijlocul satului. Tinerii se distrează de minune, cântând și dansând, pentru a întâmpina anul următor plini de voie bună.
Apoi urmează dansul căluților. Flăcăii se grupează în cete, fiind conduși de un căpitan, și poartă măști împodobite cu panglici, clopoței, ciucuri de lână, și alte ornamente strălucitoare. La finalul dansului, tinerele nemăritate sunt invitate la joc, de către flăcăi.
Jocul ursului
Un alt obicei păstrat din moși strămoși este jocul ursului, având în centru un animal sacru, pe care tinerii îl pregătesc cu multă migală. Înainte de seara de Anul Nou, flăcăii se adună să pregătească masca și costumul celui care va juca rolul ursului. Acesta trebuie să poarte o blană ornată cu ciucuri, iar pe cap va avea un schelet din lemn, care va semăna cu un cap de urs.
Este un obicei spectaculos la care iau parte tineri care cântă la diverse instrumente de suflat, în timp ce alții bat la tobe sau trag de buhai. Ritualul implică foarte multe persoane, unele care cântă, altele care strigă, iar altele care dansează. La finalul momentului, acestea transmit urări de sărbători pentru gazde, iar în schimb primesc colaci și mere.
Alte obiceiuri și tradiții de Anul Nou
Tot în ajunul Anului Nou, copii pleacă prin sat cu “sorcova”, cu o crenguță de brad sau de pom fructifer, pe care o împodobesc cu migală, iar apoi pornesc către casele vecinilor, colindându-i și făcându-le urări pentru anul ce va veni.
În prima zi din noul an, cu mic, cu mare, se merge la semănat. Tinerii căsătoriți, împreună cu copiii merg să îi semene pe bunici și pe prieteni, pentru ca aceștia să aibă un an îmbelșugat. În timp ce aruncă în hol cu orez sau grâu, aceștia strigă gazdei “Sănătatea Noului și la anul cu sănătate”. Se spune că orezul și grâul din casă nu trebuie măturat decât abia a doua zi.