Gripa este o maladie infecţioasă acută din grupul bolilor respiratorii, provocată de mai multe virusuri, ce se transmit de la omul bolnav la cel sănătos pe cale aero-picături, caracterizându-se clinic prin simptome pronunţate de intoxicaţie şi afectarea mucoasei căilor respiratorii superioare, cu preponderenţă a traheii.

Denumirea de gripă provine din franceză de la cuvântul "gripper "- a apuca, a înşfăca.

Etiologia virală a acestei patologii pentru prima dată a fost confirmată prin anii 1933-1947 de mai mulţi savanţi englezi. Virusurile gripei fac parte din familia orthomyxoviridae, conţin acid ribonucleinic şi au dimensiuni de 80-100 nm (nanometri). În componenţa învelişului virionului gripal se includ glucoproteide cu activitate de hemaglutinare şi neuraminidazică.
Gripa - maladie infectioasa acuta
În dependenţă de caracteristica nucleoproteidei centrale (antigenul S) virusurile se subdivizează în tipurile A, B şi C. Virusurile de tip A în dependenţă de glucoproteidele externe - hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N) se subdivizează în mai multe subtipuri. În ultimii ani predomină virusul A, subtipul H3 N2.

Virusul A spre deosebire de B şi C, se caracterizează printr-o modificare evidentă a antigenilor superficiali H şi N prin ce şi se lămuresc epidemiile atât de frecvente de gripă, aproape în fiecare an.

Agentul gripal este sensibil la acţiunea diferitor factori ai mediului ambiant. El se păstrează mai îndelungat la temperaturi joase, însă se distruge rapid la temperaturi ridicate şi acţiunea dezinfectanţilor.

De obicei, sursa de infecţie este omul bolnav cu diferite forme clinice de gripă, însă mai frecvent rămân persoanele cu forme fruste (şterse), asimptomatice şi purtătoare de aceste virusuri. Pe parcursul a ultimilor 10-15 ani în literatura de specialitate sunt aduse argumente în favoarea posibilităţii molipsirii oamenilor de la diverse animale domestice (porcine, cabaline, păsări etc). Această trecere a virusului gripal, mai ales de tip A, prin organismele animalelor, iarăşi duce la modificări antigenice, prin urmare şi la crearea noilor subtipuri de virusuri, ce pot din nou ataca organismul uman şi favoriza o altă epidemie.

Pătrunzând în organismul uman, virusul gripal atacă preponderent mucoasa tractului respiratoriu superior, unde se multiplică destul de rapid, toxina lor absorbindu-se în torentul sangvin. Ca rezultat, funcţia celulelor ciliare din epiteliu se dereglează, suferind evidente modificări în protoplasma şi nucleu, conducând la apariţia maladiei propriu-zise.

De la aceşti pacienţi prin intermediul tusei, strănutului şi graiului pe calea aero-picături (aerosol) se transmite o mare cantitate de virusuri persoanelor sănătoase. Savanţii au calculat, că numai în timpul unui singur strănut, din organismul omului bolnav se elimină 85 mln. virusuri, care se răspândesc cu viteza de 185 km/h la distanţa de 4 m. Infectarea cu virusul gripal mai uşor poate avea loc la contactul direct cu bolnavul şi mai rar cu obiectele lui - lenjerie de corp, pat, veselă etc.

Virusul gripal permanent circulă printre populaţie, provocând majorarea morbidităţii mai des în anotimp de iarnă. Mai frecvent pentru Republica Moldova gripa se înregistrează în ianuarie şi februarie. Totodată în fiecare 1-3 ani se înregistrează focare epidemice mai pronunţate provocate de diverse variante serologice a virusului A.

Epidemiile de gripă B au loc ceva mai rar- peste 3-6 ani. Peste fiecare 10-30 ani, se declanşează pandemii de gripă, ca rezultat al apariţiei variantelor serologice noi de virusul A. Virusul C provoacă numai cazuri sporadice de gripă.

De obicei, gripa debutează acut după o perioadă de incubaţie o zi - două după molipsire (minimal - câteva ore, maximal - 3 zile). Se deosebesc forme tipice, atipice, uşoare, semigrave, grave şi foarte grave. În tabloul clinic sunt caracteristice două sindroame principale - de intoxicaţie şi afectarea căilor respiratorii (sindromul cataral). Bolnavii sunt periculoşi pentru persoanele sănătoase din jur în primele 3-4 zile ale maladiei. Către virusul gripal sunt receptivi toţi, însă mai frecvent rămân afectaţi copiii, adolescenţii şi tinerii.

În cazuri tipice apar frisoane, slăbiciune generală, cefalee mai cu seamă în regiunea frontală şi a tâmplelor, dureri în globii oculari şi la mişcarea lor, fotofobie, sclerită, conjunctivită, lăcrimaţie, mialgii, artralgii, temperatura se ridică brusc până la 39-40° şi mai sus. În cazuri grave mai sunt prezente şi alte simptome - vertijuri, insomnii sau somnolenţe, moleşeală, zgomot în urechi, anorexie, vomă, hemoragii nazale (epistaxis), stare de colaps ori leşin.

În prima zi mai sunt caracteristice tusa seacă, strănuturi, usturime în nazofaringe, nasul este înfundat. Peste o zi, două, apare guturaiul cu eliminări seroase, apoi seropurulente, tusea devine umedă, însoţită de spută.

La copiii mici gripa decurge mai grav, fiind însoţită de o intoxicaţie pronunţată şi convulsii. Febra se menţine în medie 2-3 zile, uneori până la 6 zile. Dacă starea febrilă se menţine mai îndelungat, gripa poate fi însoţită de o complicaţie. De altfel medicii susţin şi nu fără temei, că nu e atât de periculoasă gripa, pe cât complicaţiile ei. Aceste complicaţii apar mai frecvent la pacienţii, care nu respectă regimul de pat în timpul gripei, consultă târziu medicul sau se ocupă cu autotratamentul.

Ele pot fi mai dese la persoanele ce suferă de maladii cronice ale tractului respiratoriu, ca bronşita cronică, pneumoscleroza, tuberculoză etc. Cele mai frecvente complicaţii la adulţi sunt inflamaţiile cavităţilor nazale anexe (haimorita, frontita, etmoidita, pansinusita). În legătură cu asocierea florei microbiene mai pot apărea traheite, bronşite, laringite şi chiar bronhopneumonii. Ultima de rând cu meningoencefalita, arahnoidita, fac parte din complicaţiile grave şi se întâlnesc mai frecvent la copii mici. La acestea de asemenea se întâlnesc şi diferite otite.

Gripa favorizează acutizarea diferitor maladii cronice de care suferă persoana în cauză. La bătrâni gripa decurge mai uşor, cu toate acestea ea poate duce la acutizarea diferitor boli cronice ale sistemelor respiratorii, cardiovascular, nervos, etc.

De aceea la apariţia primelor simptome de boală trebuie de respectat un regim de pat, nu de ocupat cu autotratamentul şi de chemat medicul la domiciliu, care va stabili diagnosticul şi va prescrie tratamentul respectiv. Bolnavii cu forme grave de gripă şi complicaţii periculoase vor fi spitalizaţi, iar ceilalţi - izolaţi şi trataţi la domiciliu. Ultimii trebuie să se afle într-o odaie separată, bine aerisită şi să respecte regimul recomandat de medic.

În timpul tusei şi strănutului, pacienţii trebuie să-şi acopere nasul cu o batistă sau prosop. E necesar, ca de veselă, lenjerie şi de alte obiecte să se folosească numai ei, periodic fiind dezinfectate. Persoanele, care îngrijesc de bolnavi, trebuie să respecte cu stricteţe regulile igienice. Ele vor purta măşti de tifon, care zilnic trebuie fierte şi călcate cu fierul fierbinte. În odaia bolnavului de gripă trebuie de efectuat de 3-4 ori în zi o deridicare umedă şi de utilizat diferiţi dezinfectând, de asemenea odaia trebuie regulat aerisită.

În perioada preepidemică, în scop de profilaxie, se mai utilizează preparate specifice (remantadină, interferona, unguientul oxalinic) şi vaccinul antigripal. Mult minimalizează posibilitatea de infectare cu virusul gripal practicarea regulată a sportului şi călirea organismului. În timpul epidemiei masive, se contramandează diferite adunări, şedinţe, vizionarea filmelor, spectacolelor, discotecilor, temporar pot fi închise grădiniţele, şcolile, alte instituţii de studiu şi producere.

Dacă bolnavul se adresează la timp după ajutorul medical, respectă cu stricteţe recomandările medicului, gripa la el decurge mai uşor şi fără complicaţii.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment