Ce este gripa aviară (GA)? Este oare gripa aviară extrem de periculoasă? In ce constă pericolul ei pentru om?

Studiile asupra gripei aviare datează de peste un secol, fiind recunoscută pentru prima dată în 1878. De atunci şi pînă acum această epizootie a făcut ravagii de 12 ori. Gripa aviară este un termen tehnic pentru gripa din rândul păsărilor, boală contagioasă a păsărilor sălbatice şi domestice, provocată de un virus de tip A al gripei.

Gripa păsărilor poate fi clasificată în 3 categorii: extrem de periculoasă, GA mai puţin periculoasă şi nepericuloasă. Gripa aviară provocată de virusul tip A (H5N1) semnalată în diferite ţări din lume este o maladie extrem de periculoasă cu rata ridicată de îmbolnăvire şi mortalitate.

Alte 2 tipuri ale virusului gripei aviare au provocat îmbolnăvire la om: în februarie 2003 în Olanda - 84 cazuri de îmbolnăvire cu virusul tip H7N7, extrem de patogen, un caz fiind letal; tipul H9N2, de patogenitate moderată, a provocat în 1999 îmbolnăvirea a 2 copii şi în 2003 a unui copil în Hong Kong. Tipul A H5N1 al virusului frecvent suportă mutaţii şi are proprietatea de achiziţionre a genelor, ce provoacă gripa altor animale.

S-a dovedit a fi, că gripa apărută în 1918, ce a dus cu sine mai mult de 40 milioane de vieţi omeneşti, a început anume de la virusul gripei aviare şi mai apoi a suferit o mutaţie.

Virusul gripal aviar tip A (H5N1) a reapărut cu forţă în rândul păsărilor domestice în anul 2003 într-un şir de ţări asiatice - Cambodja, China, Indonezia, Japonia, Laos, Tailanda, Vietnam, Coreea. în 2004 au început să se înregistreze din nou îmbolnăviri printre oameni.

Erupţiile recente cu virus gripal aviar înalt patogen, care a început cu o epizootie majoră în Asia de Sud-Est în mijlocul anului 2003 cu infectarea ulterioară a oamenilor este cea mai extinsă şi cea mai severă. Niciodată, anterior nu au fost afectate simultan un număr atât de mare de ţări şi zone, cu distrugerea a peste 170 mln. de păsări. Acest virus se arată a fi destul de tenace şi nesupus unui control permanent.

Epizootiile cu virusul tip A (H5N1) au apărut şi în regiunea europeană, confirmate în vara-toamna anului 2005 în Rusia, Kazahstan, Croaţia, Ukraina România şi Turcia. Păsările migratoare au fost responsabile de răspândirea virusului în aceste regiuni, care ocazional au infectat păsările domestice.

în România virusul a fost introdus în aria bazinului Deltei Dunării, care a provocat apariţia multiplelor focare de gripă aviară la păsări în multe judeţe din ţară, în mare parte adiacente cu hotarul Republicii Moldova.

Ukraina, actualmente se confruntă cu multiple focare de infecţie la păsări confirmate cu virus gripal aviar tip A (H5N1).

Situaţia în comunitatea europeană continuă să evolueze rapid prin apariţia a noi focare de infecţie cu virusul gripal tip A (H5N1) la păsări în divrerse ţări (Turcia, Italia, Germania, Franţa, România etc.) şi înregistrarea primelor cazuri de gripă aviară cu deces la oameni (Turcia). La moment în 11 ţări europene a fost depistat virusul gripal aviar tip A (H5N1) la păsări.

Cel mai mare pericol acum este mutaţia virusului gripei aviare cu "ataşarea" lui la virusul gripei umane, aceasta fiind posibil în cazul infectării concomitente a omului cu ambele tipuri de virus. în acest caz ar deveni reală transmiterea virusului gripei aviare de la om la om.

Această schemă ilustrează ipoteza lui Webster, conform căreia virusurile gripei umane şi aviare pot infecta concomitent porcinele, în organismul cărora ar putea să se producă o reasortare genetică, ce ar declanşa o pandemie. Cât durează perioada de incubaţie la gripa aviară extrem de periculoasă? Este contagioasă sau nu gripa în această perioadă?

Gripa aviară are o perioadă de incubaţie de la câteva ore până la 21 de zile. Durata perioadei de incubaţie este determinată de mai mulţi factori, precum virulenţa virusului, cantitatea de virus cu care organismul este infectat, rezistenţa organismului păsărilor, vârsta şi specia lor, condiţiile de creştere, alimentare, administrare şi de igienă ale mediului. Gripa aviară este extrem de periculoasă şi posedă o rată înaltă de îmbolnăvire şi mortalitate, fiind posibil să prezinte pericol de răspândire în perioada de incubaţie.

Căile de transmitere a gripei aviare
Gripa aviară se răspândeşte pe două căi: prin contact direct între păsările infectate şi cele sănătoase şi prin contactul păsărilor cu obiecte infectate de virus. Virusul există în căile respiratorii, digestive şi în alte organe ale păsărilor infectate. De aceea virusul poate ajunge în afara organismului împreună cu secreţiile din ochi, fosele nazale, cavitatea bucală şi prin excremente.

Secreţia, găinaţul şi pasările moarte purtătoare de virus, ca şi hrana, apa potabilă, crescătorii de păsări, aerul, coteţele şi utilajele din crescătorii, mijloacele de transport, insectele şi păsările purtătoare de virus, pot răspândi infecţia. Păsările sănătoase se pot îmbolnăvi prin infectarea căilor respiratorii şi digestive. Ce particularităţi are răspândirea gripei aviare extrem de periculoase?
Virusul gripei aviare extrem de periculoase seamănă cu cel al gripei obişnuite şi se poate răspândi în toate cele 4 anotimpuri. Dar iama şi primăvara gripa se răspândeşte mai uşor, fiindcă virusul rezistă mai bine la o temperatură scăzută. Păsările de toate speciile şi vârstele pot fi infectate de această formă a gripei. Epizootia evoluează şi se răspândeşte rapid, iar mortalitatea păsărilor infectate poate ajunge sută la sută.

Virusul gripei aviare este foarte sensibil la temperatură şi poate fi distrus în 2-10 min. La temperatura de peste 6G-70°C. Păsările preparate la foc, ouăle şi alte produse din pasăre preparate termic pot fi întrebuinţate în hrană fără nici o grijă.
La om virusul se poate transmite, dacă va fi în contact direct cu pasărea infectată sau va consuma carne insuficient preparată. Gripa aviară se poate transmite prin ouă?

Gripa aviară se transmite între grupuri de păsări la nivel orizontal, de exemplu prin aer, dejecţii, furaje şi apă. Dovezile pentru transmiterea verticală sunt foarte puţine. Insă rezultatul experimentării demonstrează că ouăle de găină conţin virusul gripei, deci nu se poate exclude absolut posibilitatea transmiterii verticale . Nu se permite folosirea pentru incubaţie a ouălor produse de găini infectate De ce gripa aviară izbucneşte în majoritatea cazurilor iarna şi primăvara?

Gripa păsărilor poate izbucni în toate anotimpurile anului, majoritatea cazurilor însă se semnalează iarna şi primăvara. Principalele cauze sunt:
1) Virusul gripei aviare este sensibil la temperatură. Odată cu creşterea temperaturii, timpul de supravieţuire a virusului se micşorează . Vara şi toamna razele soarelui sunt puternice, ultravioletele din acestea au un efect puternic de distrugere a virusului.
2) In sezonul de vară şi toamnă aerisirea halelor de păsări se face mult mai bine comparativ cu perioada de iarană şi primăvară.Aerisirea poate ajuta la reducerea cantitativă a virusului gripei aflat din hale. De aceea şansele şi cantitatea virusului care pătrude în organismul păsărilor sunt reduse, ca atare procentul de infectare e scăzut.

Etiologie
Virusurile gripei aviare fac parte din familia Orthomyxoviridae. Virusul are o anvelopă cu proecţîî glicoproteice cu activitate hemaglutinantă si neuraminidazică. Aceşti doi antigeni de suprafaţă, hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA), sunt baza descrierii identităţii serologice a virusurilor influenza folosind literele H şi N cu numerele apropiate în caracteristica lor. La moment sunt descrise 15 hemaglutinine si 9 neuraminidaze, ce se referă la tipul A a virusurilor gripali.

Tipul de notificare (A,B>C) este bazat pe caracterul antigenîc a proteinelor M a anvelopei virale si nucleoproteinelor din componenţa virusului. Tipul A afectează şi animalele şi omul, virusurile B si C nu afectează animalele. Virusul suportă perfect temperaturile joase, însă la temperaturi înalte moare rapid; apa clocotindă, tava cu ulei înfierbântat, etc. Majoritatea speciilor de păsări sunt susceptibile la virus.

Porcinele par a fi importante în epidemiologia infecţiei curcanilor cu influenza porcinelor, când sunt în nemijlocită apropiere unii cu alţii. S-au semnalat cazuri de implicare şi a altor mamifere cu virusul GA tip A H5N1 - pisîcele, tigrii, leoparzii şi cînii vagabonzi. Infecţia la oameni cu virusul H5N1 depistat în 1997 în Hong Kong, a provocat reconsiderarea rolului păsărilor în epidemiologia gripei aviare la oameni.

Distribuţia geografică
- Rezervuarul primar al GA sunt păsările călătoare la distanţe lungi, ordinul Anseriformes (răţile şi gâştile sălbatice) şi Charadriiformes (bâtlanii şi cocostârcii).
- Toate păsările sunt receptive către virusul GA, însă adevăratele ravagii se întâmplă între păsările domestice. Astfel, în 1983-1984 în SUA virusul tip H5N2 a nimicit 17 mln. păsări, în 1999-2001 în Italia virusul tip H7N1 - 13 mln. Păsări.
- Gripa aviară poate apărea în orice ţară, indiferent de măsurile de control şi combatere a infecţiei, datorită prevalării prezenţei virusului în păsările sălbatice şi migrării lor sezoniere.

Semne clinice la oameni
- Simptomele GA sunt asemănătoare cu ale gripei clasice: febra 38,5 - 40°C, respiraţie îngreuiată, dureri musculare, intoxicaţie acută, transpiraţii, slăbiciune, fotofobie, cefalee, simptome catarale, tuse seacă dureroasă, afectarea fonaţiei, dureri
retrostemale, rînita cu rinoree, hiperemie, cianoza, uscăciunea mucoasei nazale şi bucale;
- Leucograma se caracterizează prin limfopenie. GA foarte repede progresează spre pneumonie, în plus sunt posibile complicaţii din partea ficatului, cordului si rinichilor;
- Dintr-un grup de 10 pacienţi vietnamezi, ce au suportat GA tip A (H5N1), confirmaţi virusologie şi prin PCR, s-a constat: diareea - la 7; eliminări de spută - la 5, la 3 dintre ei - cu conţinut hemoragie; 2 au avut durerei pleurale; hemoragie nazală şi gingivală a fost la 1 pacient în a 4-a zi de boală; examinarea fizicală a permis constatarea ralurilor pulmonare la 9 pacienţi; indicele de imunoreglare a constituit în mediu până la 0,7; nivelul A1AT şi AsAT a fost mărit la 6 pacienţi, iar creatinina la 1;
la 3 s-a constatat hiperglicemia (5).

Morbiditatea şi mortalitatea
Prognosticul pentru populaţiile de păsări infectate cu GAÎP este nefavorabil. Rata mortalităţii poate ajunge la 100% între 2 si 12 zile, după primele semne a bolii. Păsările ce au supravieţuit încep a depune ouă din nou după câteva săptămîni.

Mortalitatea cauzată de GAÎP printre populaţia umană este de 60-70% şi e cu mult mai înaltă derît mortalitatea GA focar Hong Kong din 1997, ce a constituit 30%. Mortalitatea printre populaţia umană survine în medie la a 10-a zi de la debutul bolii.

Diagnosticul
- Câmpul de diagnostic. GA înalt patogenă (GAÎP)este suspectată la orice populaţie de păsări, unde mor subit păsările şi se observă o apatie şi depresie severă, inapetenţa şi drastic scade producţia de ouă. Prezenţa edemului facial, crestele tumefiate si cianotice plus hemoragii peteşiale pe suprafaţa internă a membranelor creşte probabilitatea prezenţei GAÎP. Oricum, un diagnostic absolut este dependent de izolarea si identificarea virusului cauzant.
- Diagnosticul de laborator. Ouăle de găină embrionate de 9 -l 1 zile sunt inoculate cu proba pentru insămânţare. De obicei virusul GA va ucide embrionul in 48-72 ore. Virusul izolat este identificat ca virus de tip A prin intermediul testelor PCR sau ELISA, apoi sunt testate folosind un set de antigeni pentru a identifica apartenenţa serologică. Serurile de la găinile infectate de obicei sunt pozitive la testele cu anticorpi la a 3-a 4-a zi de boală.

Diagnosticul diferenţial
Gripa aviară poate fi confundată cu boala velogenică viscerotropică Newcastle, deoarece semnele bolii şi leziunile postmortem sunt similare şi pot fi confundate cu laringotraheita infecţioasă şi bolile acute bacteriene, aşa ca holera păsărilor şi escherichioza coli Oricum, în zonele cu prevalarea GA, de exemplu in cazul unui focar, diagnosticul prezumptiv poate fi întocmit studiind istoria populaţiei de păsări, semnelor si aspectului macroscopic a leziunilor.

Măsuri de intervenţie şi profilaxie
In legătură cu agravarea situaţiei epizootologice şi epidemiologice prin gripa aviară în lume în anul 2005 şi la începutul anului 2006, inclusiv în ţările vecine, şi în scopul protejării şi evitării răspândirii pe teritoriul ţării s-a impus elaborarea şi organizarea de câtre Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu alte ministere şi instituţii interesate a unor măsuri severe sanitare, veterinare de prevenire a pătrunderii şi evoluţiei bolii în Republica Moldova, care prevăd:
- intensificarea supravegherii epizootologice a păsărilor de la fabricile avicole şi sectorul privat întru depistarea păsărilor suspecte şi bolnave şi sacrificarea lor prin incinerare;
- interzicerea importului păsărilor vii şi a produselor avicole din ţările compromise;
- interzicerea comercializării păsărilor vii pe întreg teritoriu al Republicii Moldova;
- interzicerea vânatului animalelor sălbatice pe întreg teritoriu al Republicii Moldova;
- intensificarea măsurilor sanitare la frontieră cu dezinfectarea autotransportului care intră în ţară;
- intensificarea supravegherii epidemiologice a gripei umane şi a IR VA;
- realizarea campaniei sezoniere de vaccinare contra gripei umane a grupelor cu risc sporit de îmbolnăvire;
- pregătirea cadrelor şi efectuarea antrenamentelor (exerciţiilor de simulare);
- cazurile suspecte vor fi luate sub supravegherea medicală;
- persoanele bolnave, suspecte se vor izola şi vor fi internate în spitale sau secţii de boli infecţioase;
- informarea permanentă a populaţiei privind riscul îmbolnăvirii de gripă aviară de la păsările bolnave prin canalele mass - media.

A fost elaborat Planul Naţional de intervenţie în pandemie de gripă în Republica Moldova şi aprobat prin Hotărârea Comisiei Extraordinare Antiepidemice Republicane.

Pentru personalul medical au fost elaborate Instrucţiuni metodice privind infecţia cu virus gripal aviar A (H5N1) (aspecte clinice, epidemiologice şi de laborator), aprobate prin ordinul MS şi PS nr. 459 din 12.12. 05.

La moment este finalizată campania de vaccinare a contingentelor cu risc sporit de infectare şi îmbolnăvire la gripă (92 800 doze): lucrătorii medicali, copiii din orfelinate, case de copii şi şcoli internat, lucrătorii serviciului ecologic, ai întreprinderilor avicole, Ministerului Afacerilor Interne şi serviciului vamal, angajaţii serviciului veterinar.

Până în prezent cazuri de gripă aviară şi/sau suspecte printre păsările domestice, sălbatice şi animale în teritoriul Republicii Moldova nu s-au înregistrat. De asemernea, nu s-au înregistrat cazuri sau suspecţi la această maladie în rândul populaţiei.

Se realizează supravegherea epidemiologică permanentă a gripei şi IRVA în RM conform Planului anual. Morbiditatea prin gripă şi infecţii respiratorii virale acute în perioada dată se află în limitele multianuale înregistrate în Republica Moldova şi nu depăşesc indicii din perioada similară a anului 2005.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment