Această boală infecţioasă acută este provocată de un virus şi este însoţită de manifestări de intoxicaţie generală a organismului, atacînd, mai ales, căile respiratorii superioare. Repetîndu-se de mai multe ori pe parcursul vieţii omului, gripa duce la ,,uzarea” precoce a sistemului cardiovascular şi altor sisteme ale organismului, iar îmbolnăvirea unui număr mare de persoane provoacă uneori şi mari daune economice.
Sursa de infecţie a gripei este omul bolnav, ce suferă de o formă acută sau frustă a bolii. Molipsirea maximă are loc în primele zile de boală, cînd virusul de gripă se răspîndeşte intens în mediul înconjurător în timpul tusei şi strănutului. Procesul de eliminare a agentului patogen din organismul omului bolnav se termină peste şapte –zece zile de la debutul bolii. Printre altele, e molipsitor nu numai bolnavul, dar şi lucrurile, de care el se foloseşte (vesela, albiturile ş.a.).
Gripa începe, de obicei, acut şi e însoţită de creşterea bruscă a temperaturii corpului, de slăbiciune generală. Uneori chiar din primele zile de boală, deseori –ceva mai tîrziu, apare guturaiul, tusea, ,,nasul înfundat” dureri musculare şi alte simptoame ale proceselor inflamatorii în căile respiratorii superioare: arsura în gît, durerile la înghiţire, respiraţia îngreuiată. Sînt caracteristice şi durerile acute de cap, mai ales în frunte şi la mişcarea ochilor. Se mai observă transpiraţie abundentă şi o slăbiciune bruscă.
Perioada acută a gripei ţine două-trei, mai rar – cinci zile, apoi temperatura se normalizează, durerile de cap dispar. Însă slăbiciunea, transpiraţia se mai menţin timp de cîteva zile. Dacă boala nu e însoţită de complicaţii, peste un timp de 6-10 zile, omul se însănătoşeşte şi devine apt pentru muncă.
Pentru gripă sînt caracteristice unele complicaţii, care pot fi un rezultat al infecţiei ca atare, cît şi al alipirii la boală a unei infecţii bacteriale sau al acutizării unei boli cronice, de care bolnavul de gripă a avut de suferit anterior. Cea mai frecventă dintre complicaţii este pneumonia. La copii boala poate cauza complicaţii în urechea medie, iar la oamenii în vîrstă ce suferă de ateroscleroză – urmări nefaste, ce atacă sistemul cardiovascular.
Dacă observaţi la dumneavoastră sau la cineva din membrii familiei primele manifestări ale gripei, chemaţi neapărat medicul de familie la domiciliu. Nu daţi bolnavilor şi, mai ales, copiilor medicamente fără prescripţia medicului. Tratamentul indicat de medic se cere a fi urmat complet şi fără întreruperi –numai în acest caz el va avea un efect pozitiv.
Trebuie de menţionat că, în timpul de faţă medicina mondială nu dispune de un remediu solitar şi eficace privind profilaxia gripei. De aceea e necesar de a efectua un complex de măsuri profilactice îndreptate spre prevenirea îmbolnăvirii, scăderea gravităţii bolii.
Profilaxie
Complexul de măsuri în prevenirea acestei maladii prevede vaccinarea antigripală anuală, în lunile noiembrie – decembrie, promovarea modului sănătos de viaţă, alimentaţia raţională, ameliorarea condiţiilor de muncă şi trai, călirea permanentă a organismului.
La menţinerea sănătăţii şi rezistenţei sporite a organismului faţă de bolile infecţioase contribuie dieta bogată în legume, fructe, lactate, vitamine, practicarea culturii fizice, plimbările în aer liber, călirea organismului. Arsenalul procedurilor de călire e vast şi sînt indicate la toate vîrstele.
Un remediu efectiv pentru sporirea rezistenţei organismului sînt vitaminele grupelor A, B, C. În instituţiile preşcolare, şcoli, cantinele întreprinderilor industriale din noiembrie pînă în aprilie se recomandă de a vitaminiza felul întîi sau trei cu acid ascorbinic.
Este foarte importantă şi vaccinarea antigripă anuală, care pe lîngă prevenirea îmbolnăvirii, face ca boala să decurgă mai uşor, fără complicaţii. Vaccinarea se efectuează în instituţiile medicale persoanelor din grupele de risc şi doritorilor.
În grupele de risc intră persoanele cu un pericol sporit de infectare: lucrătorii medicali, lucrătorii din sfera de deservire socială, transportului de pasageri etc.
Un rol important în profilaxia gripei îl joacă măsurile antiepidemice. La apariţia primelor semne de boală: slăbiciune, frisoane, ridicarea bruscă a temperaturii corpului, dureri de cap în regiunea frontală, uscăciune a căilor respiratorii, strănut –bolnavul trebuie să stea la pat şi să cheme medicul la domiciliu.
Asemenea bolnavi trebuiesc urgent izolaţi din instituţiile medicale somatice, mai ales pentru copii, instituţiile preşcolare. La domiciliu bolnavul se izolează într-o cameră aparte sau patul se îngrădeşte cu un paravan. Bolnavului i se pun la dispoziţie veselă, ştergar, basmăluţă individuală.
Persoanele ce îngrijesc de bolnav trebuie să poarte mască din 4 straturi de tifon, care acoperă gura şi nasul. Asemenea măşti în timpul epidemiilor de gripă se recomandă să poarte personalul instituţiilor medicale, farmaciilor, vînzătorii.
Încăperea, unde se află bolnavul trebuie bine aerisită, dereticată regulat folosind soluţii de de dezinfectanţi (0,5% clorură de var sau cloramină). Ştergarele, băsmăluţele, vesela de care s-a folosit bolnavul se fierb 15 min. în soluţie de 2% de bicarbonat de natriu. În timpul epidemiei de gripă evitaţi locurile aglomerate.
Deci, gripa este o boală infecţioasă, uneori cu complicaţii grave. Respectînd sfaturile date puteţi preveni îmbolnăvirea, evita cazurile grave, iar adresarea la timp după asistenţa medicală şi urmarea indicaţiilor date de medic vă va ajuta să vă însănătoşiţi într-un timp scurt.