Introducere
Hepatita virala B (HVB) este o boala infectioasa determinata de virusul hepatic B, transmis mai frecvent pe cale parenterala, manifestînau-se clinic prin evolutia variata de la purtatori si forme usoare pîna la cele grave cu un potential de trecere în stare cronica.

Perioada de incubatie dureaza -45 - 120 - 180 zile.

Perioada preicterica
La formele icterice dupa perioada de incubatie urmeaza perioada preicterica. Durata ei este de la 4 - 5 zile pîna la 3 - 4 saptamîni. Debutul bolii este lent, cu pierderea poftei de mîncare, greata, voma, dureri sub rebordul drept ori în regiunea epigastrica (sindromul dispepsic); prin oboseala, cefalee, indispozitie generala (sindromul astenic); prin dureri în articulatii, fara schimbari în dimensiuni si functie (sindromul artralgic). Mai rar se întîlneste (30 - 40% din cazuri) febra; la unii bolnavi ea e moderata pîna la 37,5°, la altii - atinge 38,1-38,0°. Durata febrei e de cîteva zile, uneori si mai mult. În .aceasta perioada se intîlneste si asa simptom clinic, ca pruritul cutanat.

Unul din semnele precoce ale bolii este modificarea culorii urinei, care devine bruna - cenusie ca berea si se observa cu 1-2 zile înainte de aparitia icterului, scaunul poate capata o culoare cenusie, la examenarea bolnavului în aceasta perioada pe piele pot fi observate uneori eruptii, la toti bolnavii se mareste ficatul în volum, la unii însa si splina (30%).

Perioada icterica
Perioada icterica începe cînd apare icterul, care se observa mai întâi la sclerele ochilor, palatul dur, iar apoi pe toate tegumentele si mucoasele vizibile. La început, pielea are o culoare galbena - deschisa, treptat culoarea se intensifica, ajungînd la maximum dupa a 2-a saptamîna din perioada icterica. Cu aparitia icterului, starea bolnavului nu se amelioreaza, ci dimpotriva, semnele clinice de intoxicatie generala (anorexia, greata permanenta, voma repetata, cefalee, ameteala, dureri în rebordul drept etc.) se intensifica. Uneori apar semne hemoragice (hemoragii din nas, gingie, menstruatii abundente). Durata perioadei icterice este de 3-4, iar uneori si pîna la 5-6 saptamîni.

Perioada de convalescenta
se caracterizeaza prin ameliorarea starii generale: icterul dispare, pofta de mâncare este vadita, culoarea urinei si a scaunului devin normale, Se mai pot pastra asa senine clinice: dureri ori senzatia de greutate în rebordul drept, slabiciune generala moderata.

HVB în afara de forma icterica poate avea si alte forme clinice, ca: anictericâ, frusta, subclinica si inaparenta. Ultimile continua sa fie studiate odata cu determinarea .markerilor acestei infectii.

O forma a. infectiei B prezinta si purtatorii de HBsAg. care poate fi acuta si cronica. La purtatori lipsesc semnele clinice, morfologice si biochimice. Pentru clinicisti este foarte important de a diferentia pe adevaratii purtatori, "purtatori sanatosi" de bolnavii de hepatita virala cronica persistenta, unde manifestarile clinice sînt minime.

HVB poate evolua în forma prelungita (de la 3 pîna la 6 luni). Ea este frecventa în HVB, fiind de mai multe forme: hepatita prelungita simpla, persistenta, colestatica si cu recrudescente (ondulata, recidevanta).

HVB evoluaza în forma usoara, medie, grava si foarte grava (f ulminanta). Criterii clinice de severitate a bolii sînt prezentate prin gradul de intensitate a icterului si simptoame de intoxicatie generala; schimbari neuropshicie (cefalee, vertijuri, tremuraturi involuntare ale degetelor, insomnie, somnolenta, slabiciune generala accentuata), agravarea simptomelor digestive (anorexie, greata, voma repetata) si sindromul hemoragic (epistaxis, purpura cutanata ect.)

In formele usoare semnele clinice de intoxicatie generala lipsesc, ori sînt putin pronuntate, icterul este moderat. In formele medii simptomele de intoxicatie generale sînt moderate, iar icterul pronuntat, în formele grave semnele clinice de intoxicatie generala sînt accentuate, icterul devine intens.

Necroza hepatica acuta ( NHA) este forma cea mai grava a HVB si se caracterizeaza histologic printr-o necroza masiva hepatica, iar clinic si biochimic prin tabloul de insuficienta hepatica acuta cu evolutie rapida spre coma si sfîrsit letal. NHA. evoluaza în patru stadii: precoma I si II, coma I si II. În stadiul I sînt prezente urmatoarele semne clinice: starea usoara de agitatie psihica, vorbire neclara, insomnie nocturna, somnolenta ziua,.anorexie, greata permanenta, voma repetata, dureri în rebordul drept. In stadiul II - stare de confuzie accentuata, halucinatii, delir, agitatie neuropsinica, micsorare intensa a ficatului. în stadiul III - somn profund, tulburari de reflexe, ficatul e mult scazut in.volum ori nu se palpeaza definitiv, în stadiul IV - coma profunda, din care bolnavul nu poate fi trezit, pierderea reflexelor si a controlului sfincterelor.

Pin anamneza epidemiologica se va constata: contacte cu bolnavii de hepatita 'virala B, contacte profesionale, posibilitati de inoculare parenterala (manopere medicale cu risc de transmitere a HVB: transfuzii de sînge sau de derivatele lui, hemodializa, infectii cu instrumente nesterilizate, interventii stomatologice, ginecologice, urologice, etc.) în intervalul de 45-180 zile, contaminare cu purtatori de HBsAg.

Datele clinice, care pledeaza pentru diagnostic sînt: perioada lunga de incubatie, perioada preicterica prelungita (pîna la 1 luna de zile si mai mult) instalata lent cu astenie, artralgie, greturi si voma, pierderea poftei de mîncare, jena ori dureri în hipocondrul drept, urina de culoare închisa si scaun suriu, febra discreta, marirea ficatului în volum. Aceste fenomene se accentuiaza progresiv pîna la instalarea fazei clinice.

Testele de laborator biochimice - determinarea bilirubinei, care în HVB creste, îndeosebi bilirubina glicuronoconjugata ( directa). Testele enzimatice pun în evidenta leziunile celulare hepatice (citoliza), care elibereaza în sînge o serie de enzime: ALAT, ASAT, FlFA, FDFA, LDG, MDG, Ur etc.; modificarile proteinelor serice (testul de turbiditate la timol, proba cu sublimat, electroforeza proteinelor), testele de coagulare care au valori de a aprecia severitatea bolii (protrombina, antiplasmina); teste uzuale în diagnosticul diferertial de la icterul mecanic: fosfataza alcalina, colesterina, betalipoproteidele.

Testele specifice pun în evidenta numerosi markeri ai prezentei infectiei hepatice cu HVB si anume: HBsAg (si anticorpii respectivi), HBcAg (si anticorpii respectivi), HBeAg (si anticorpii respectivi). Pentru uz praotic în decelarea de HBsAg se foloseste reactia de aglutinare indirecta (RAI), cele mai sensibile sînt ARI si AlE, unde sînt apreciati markerii HVB.

In evolutia normala a HVB, HBsAg este depistat din incubatie cu 8-4 saptamâni înainte de debutul bolii clinice, de aparitia semnele clinice si biochimice.

Obtinerea unor rezultate negative pentru HBsAg nu înseamna si infirmarea diagnosticului de HVB. Sînt posibile în acest oaz urmatoarele eventualitati:

- decelarea prea tîrzie a antigenului,
- blocarea antigenului în complexele antigen-anticorp (în hepatitele virale severe si în hepatita fulminanta),
- tehnica utilizata este insuficient de sensibila pentru decelarea antigenului.

În aceste cazuri numai decelarea de anticorpi anti-HBc-IgM - markeri a unei infectii active, permit un diagnostic indiscutabil de HVB. Depistarea HBsAg are o deosebita importanta nu numai pentru prezenta unei infectii cu HVB, dar si pentru infectiozitatea sîngelui (bolnavi, purtatori) si ca test de prognostic.

In. perioada preicterica, HVB se poate confunda cu: toxiinfectiile alimentare, dischinezii biliare, reumatism, purpura reumatoida, nevroza astenica, mai rar, cînd debutul poate fi cu totul atipic, cu un abdomen acut, sau o apendicita acuta.

În perioada icterica se pun numeroase probleme de diagnostic diferentiat. Urmeaza sa se faca diferentierea între cele trei mari categorii de icter: ictere hepatice (parenhimatoase), ictere posthepatice (mecanice si ictere prehepatice).

Ictere hepatice
Diferentierea trebuie facuta cu hepatitele virale de alta etiologie: hepatita de mononucleoza infectioasa, hepatita cu virus citomegalic, hepatita herpetica, febra galbena, din cursul unor enteroviroze (coxacke).

Hepatitele bacteriene cu sau fara icter pot sa apara în: febra tifoida, salmoneloze, tuberculoza, sarcoidoza. Hepatitele spirochetozice în - leptospiroza, din febra recurenta si din sifilisul secundar.

Hepatitele toxice cuprind o mare varietate de afectiuni hepatice însotite sau nu de icter. Astfel sînt hepatita alcoolica, hepatitele în urma întrebuintarii diferitor substante nocive, medicamentoase (tetraciclina, novobiocina, rifampicina, izolanida, etionamida, fenotiazinele, anabolizantele de sinteza; antitiroidene, antidiabetice, anestezice).

Ictere mecanice
pot decurge cu obstructie (completa sau incompleta.) a cailor biliare: litiaza, neoplasm (hepatic sau a cailor biliare), cu ascarizi etc.

Ictere prehepatice
cuprind un vast cîmp de maladii, produse prin criza de hemoliza: ictere congenitale (sindromul Jilber, sindromul Cligler - Najjan, Dubin - Johnson, Rotor), icterele hemolitice prin enzimopatii eritrocitare, prin factori infectiosi (virali, bacterieni), toxici seu imunologici.

La gravide HVB trebuie diferentiata de icterul colestatic gravidic (icter recidivant de sarcina), icterul din disgravidii, steatoza hepatica acuta (sindromul Sheehan) si diverse ictere toxice sau de natura infectioasa.

HVB necesita si diferentierea de hepatitele A, C si E.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Urzica, proprietăți curativeUrzica, proprietăți curative
25.03.2019

Urzica este curativă începând de la rădăcină, continuând cu tulpina și frunzele și terminând cu florile.
Urzica prezintă numeroa [ ... ]

Gălbenele, beneficiiGălbenele, beneficii
25.03.2019

Gălbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galbenă a florilor pe care acestea le produc.
Beneficiile gălbenelelor Uz i [ ... ]

Rostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curativeRostopasca - o plantă cu multiple proprietăți curative
25.03.2019

Rostopasca este o plantă cu multiple proprietăți curative, recunoscută și folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din antic [ ... ]

Impetigo, o infecție contagioasă a pieliiImpetigo, o infecție contagioasă a pielii
25.03.2019

Impetigo este o infecție contagioasă a pielii, care afectează mai ales copiii și nou-născuții. Se prezintă sub forma unor vezicule ro [ ... ]

Apendicita - urgență chirurgicală abdominalăApendicita - urgență chirurgicală abdominală
22.03.2019

Apendicita este cea mai frecventă urgență chirurgicală abdominală, și constă în inflamația apendicelui. Această afecțiune apare f [ ... ]

Xeroftalmia, sindromul ochilor uscațiXeroftalmia, sindromul ochilor uscați
22.03.2019

Sindromul ochilor uscați, numit și keratoconjunctivită uscată sau xeroftalmia, apare și din cauza lipsei îndelungate de lubrifiere și [ ... ]

Gripa, un debut brusc și violentGripa, un debut brusc și violent
20.03.2019

Gripa este o boală severă care determină niveluri ridicate ale mortalității. Se estimează că circa 5% și 15% din populația globului [ ... ]

Depresia, simptome și cauzeDepresia, simptome și cauze
20.03.2019

Stările depresive ce durează perioade îndelungate de timp nu sunt normale. În plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a  [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment