Introducere
Controlul asupra bolilor infectioase este posibil numai în rezultatul efectuarii supravegherii epidemiologice eficiente. Un sistem national de supraveghere a bolilor infectioase sta la baza masurilor de combatere si profilaxie a bolilor infectioase cu un impact social - economic înalt, care sunt o problema prioritara pentru sanatatea publica Supravegherea epidemiologica este elementul cheie în procesul de luare a deciziilor, in aprecierea prioritatilor, planificarii, mobilizarii resurselor, pronosticarii epidemiei si depistarii ei în stadiu precoce, monitorizarii si evaluarii eficacitatii masurilor de combatere, a programelor de profilaxie si control în morbiditate.

Supravegherea epidemiologica în bolile infetioase se efectueaza la nivel national, insa pentru cele extrem de periculoase sau cu o raspândire pandemica, inclusiv si infectia HIV/SIDA, coordonarea si colaborarea prin aceste masuri se efectueaza la nivel regional si global.

Stabilirea prioritatilor
Una din componentele de baza a politicii nationale de supraveghere prezinta lista bolilor prioritare, supuse supravegherii. Criteriile de stabilire a prioritatii unei maladii sunt:
- gravitatea consecintelor (morbiditatea, impactul asupra capacitatii de munca, mortalitatea, invaliditatea, aspecte demografice);
- potentialul epidemic, caracterul realizarii procesului epidemic (spatiul, timp, populatie);
- prezenta programelor de profilaxie si combatere cu destinatie speciala (nationale, regionale, globale);
- necesitatea elaborarii masurilor profilactice la nivel înalt în baza supravegherii epidemiologice.
Luînd în consideratie caracterul pandemic, raspîndirea relativ usoara a infectiei HIV/SIDA, lipsa mijloacelor de profilaxie specifica (vaccin) si de tratament, punerea în primejdie a sanatatii si vietii populatiei de pe glob, sub egida OMS din 1987 si sub egida ONU din 1996 se realizeaza Programul Global de control si de profilaxie a acestei infectii (Joint United Nations Programme on HIV/AIDS - UNAIDS).

Situatia socio-economica dificila, somajul, raspîndirea înalta a narcomaniei si infectiilor cu transmitere sexuala, migratia sporita, traficul ilicit al fiintelor umane, cresterea numarului prostituatelor, desfrîul comportamentului sexual, cresterea numarului divorturilor, scaderea valorilor familiale, conditioneaza un pronostic nefavorabil al infectiei HIV/SIDA. Aceasta maladie a devenit un pericol real pentru societate, avînd un impact social, economic si de sanatate în permanenta crestere. În prezent, la nivel national în domeniul sanatatii publice, profilaxia infectiei HIV/SIDA este recunoscuta ca o problema prioritara si necesita crearea sistemului de sprijin de catre stat atît politic, cît si financiar.

Obiectivele supravegherii epidemiologice a infectiei HIV/SIDA
Supravegherea epidemiologica a infectiei HIV/SIDA serveste baza pentru:
- pronosticarea tendintelor desfasurarii epidemiei;
- determinarea impactului epidemiei asupra sanatatii publice, situatiei demografice;
- elaborarea (perfectarea) strategiilor de interventie;
- promovarea activitatilor profilactice la nivel de societate, comunitate si individ;
- facilitarea si executarea consilierilor pacientilor;
- efectuarea evidentei si supravegherii medicale a persoanelor infectate cu HIV si bolnave de SIDA;
- planificarea si asigurarea tratamentului specific - în dependenta de mijloace (resursele) acumulate.

Coordonarea supravegherii epidemiologice la nivel national. Caracterul complex de supraveghere
Controlul infectiei HIV/SIDA ocupa un loc determinat în cadrul politicii nationale de sanatate si prezinta o parte organica componenta a sistemului de supraveghere asupra bolilor infectioase în întregime, care la rîndul sau este integrat în sistemul de informare în domeniul ocrotirii sanatatii.

Organizarea si coordonarea supravegherii a infectiei HIV/SIDA ca o parte integrala a supravegherii epidemiologice a bolilor infectioase, interactiunile cu ministerele si departamentele sînt functii de nivel national. Actualele sisteme nationale în ansamblu servesc drept temei eficace ale retelelor de control regional si global care functioneaza în cadrul Programului Global UNAIDS si OMS.

Toate activitatile de supraveghere se efectueaza de catre sistemul organelor sanatatii publice (de stat). Supravegherea se bazeaza pe colectarea informatiilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor controlului. Efectuarea supravegherii epidemiologice a infectiei HIV/SIDA este bazata pe colectarea continua a informatiei speciale, pe monitorizarea incidentei si prevalentei infectiei HIV în societate, precum si depistarea cazurilor noi de îmbolnavire cu SIDA, aplicînd controlul serologic specific.

Directiile principale de supraveghere
- depistarea cazurilor noi;
- înregistrarea;
- analiza si interpretarea: curenta si de lunga durata;
- actiunile (- controlul, - elaborarea sau perfectionarea politicii, - efectuarea interventiilor de preventie, - stabilirea legaturilor retroactive (feed-back).)

Elaborarea si efectuarea supravegherii epidemiologice în baza evidentei si datelor de analiza
Definitii de caz
Definitii de caz a infectiei HIV/SIDA în interesele supravegherii epidemiologice au fost formulate în baza datelor specifice clinice, de laborator, elaborate în 1982 de Centrul de Control asupra Bolilor, SUA (Center for Disease Control - CDC of the US Public Health Service), aprobata în 1985 si revazuta în 1987 de OMS* si în baza listei maladiilor SIDA - indicatoare aprobate de Centrul de Supraveghere Epidemiologica la infectia HIV/SIDA al Biroului European OMS în 1993. În conformitate cu documentele indicate privind definitiile de caz, se efectueaza diagnosticul, evidenta, darea de seama, elaborarea statistica si declararea oficiala a cazurilor în adresa Centrului de Supraveghere Epidemiologica a infectiei HIV/SIDA al Biroului European OMS.

Definitia de caz pentru raportarea infectiei HIV si SIDA la adulti si adolescenti (>13 ani):
Criterii de laborator:
- Doua testari pozitive efectuate cu truse tip ELISA, la doua probe de sînge prelevate separat, urmate de testul de confirmare Western Blot;
SAU rezultat pozitiv la oricare din urmatoarele teste virusologice pentru HIV:
- Detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);
- Antigen p24, inclusiv testul de neutralizare;
- Izolarea HIV (cultura virala);
SAU criterii clinice cu rezultatul pozitiv în unul din teste de laborator sus indicate:
- boli definitorii SIDA la care diagnosticul a fost stabilit prin criterii de certitudine.

Definitia de caz pentru raportarea infectiei HIV si SIDA la copil (<13ani)
Copii 18 luni; cazul raportat ca infectie HIV trebuie sa întruneasca oricare din urmatoarele criterii:

Criterii de laborator:
- Doua testari pozitive efectuate cu truse tip ELISA, la doua probe de sînge prelevate separat, urmate de confirmare prin Western Blot;
SAU
- Rezultat pozitiv la oricare din urmatoarele teste virusologice pentru HIV:
- Detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);
- Antigen p24, inclusiv testul de neutralizare;
- Izolarea HIV (cultura virala);
SAU Criterii clinice cu rezultatul pozitiv în unul din teste de laborator sus indicate:
- Boli definitorii SIDA la care diagnosticul a fost stabilit prin criterii de certitudine.

Copil < 18 luni cu mama HIV pozitiva; cazul raportat ca infectie HIV trebuie sa îndeplineasca oricare din urmatoarele criterii:

Criterii de laborator:
A. DEFINITIV POZITIVE
- Rezultate pozitive la 2 probe separate (exceptia sîngelui din cordonul ombilical), folosind unul sau mai multe din urmatoarele teste virusologice pentru HIV:
- Detectarea acidului nucleic prin PCR (ADN sau ARN);
- Antigen p24, inclusiv testul de neutralizare;
- Izolarea HIV (cultura virala);

B.PREZUMTIV POZITIVE
- Un copil care nu are criteriile definite pentru infectia HIV, dar care poseda rezultate pozitive la un singur test virusologic pentru HIV (din cele enumerate mai sus) - cu exceptia sîngelui din cordonul ombilical - si nu are ulterior teste negative virusologice pentru HIV sau de detectare a anticorpilor anti-HIV;
SAU Criterii clinice (daca cele de mai sus nu sunt întrunite):
- Boli definitorii SIDA la care diagnosticul a fost stabilit prin criterii de certitudine.

Copil < 18 luni, nascut din mama HIV negativa; cazul raportat ca infectie HIV trebuie sa întruneasca aceleasi criterii ca la copii 18 luni

Copil < 18 luni, nascut din mama HIV pozitiva; cazul raportat ca neinfectat HIV, daca nu întruneste criteriile pentru infectia HIV dar prezinta urmatoarele criterii:


Criterii de laborator:
A. DEFINITIV NEGATIV
- Cel putin doua teste negative pentru anticorpi anti-HIV din probe separate sau obtinute la vîrsta de 6-18 luni, sau un test ELISA negativ obtinut la vîrstâ dupa 18 luni;
- Cel putin doua teste virusologice negative din probe separate, ambele fiind obtinute la vîrsta de o luna, iar unul dintre ele la vîrsta 4 luni, si nici un alt semn de infectie HIV clinic sau de laborator (adica nu a avut nici un test virusologic pozitiv, daca a fost efectuat si nu a avut boala definitorie SIDA).

B. PREZUMTIV NEGATIV
- Un copil care nu întruneste criteriile pentru statutul definitiv "neinfectat", dar este posesorul:
- Unui test ELISA (anticorpi anti-HIV) obtinut la vîrsta 6 luni si nici un test virusologie pozitiv, daca a fost efectuat;
SAU
- Este posesorul unui test virusologic negativ efectuat la vîrsta 4 luni si nici un test virusologic HIV pozitiv, daca a fost efectuat;
SAU
- Unui test virusologic pozitiv cu cel putin 2 teste virusologice ulterioare negative, din care cel putin unul este efectuat la vîrsta 4 luni; sau rezultate negative la testul anticorpi anti-HIV, din care cel putin unul este la vîrsta de 6 luni.

Criterii clinice:
- Nici un alt semn evident de infectie HIV (de laborator sau clinic) - adica nu a avut nici un test virusologie pozitiv, daca a fost efectuat, si nu a avut nici o boala definitorie SIDA.

Diagnosticul de laborator al infectiei HIV/SIDA se bazeaza pe depistarea anticorpilor asociati cu HIV 1/2 (sau în test-sistemele ELISA ale generatiei a IV - concomitent anticorpilor si antigenului HIV) în ser/plasma sanguina. Aceste investigatii se efectueaza în doua etape - de screening si de confirmare. La prima etapa sîngele se supune testarii prin metoda imunoenzimatica - ELISA (enzyme linked immunosorbent assay) sau metode alternative (aglutinare etc.).

Componentul principal al test-sistemelor ELISA sunt antigenele virotice HIV 1/2 imobilizate pe faza solida (placa imunologica, mai rar - globule de polistirola) cu care reactioneaza anticorpii asociati cu HIV la prezenta lor în sînge. Complexul imunologic antigen HIV-anticorp anti-HIV se depisteaza prin adaugarea anticorpilor anti-Ig umane marcate cu ferment. Cu toate ca test - sistemele ELISA de generatii III-IV sunt caracterizate printr-o sensibilitate si specificitate înalta, la testare pot fi obtinute rezultate fals-pozitive, ceia ce conditioneaza necesitatea cercetarii esantioanelor pozitive la a doua etapa, fiind numita etapa de confirmare. De obicei, se aplica testul Western-Blot.

Acest test se deosebeste de ELISA prin posibilitatea determinarii anticorpilor specifici contra HIV-1 sau HIV-2, detectînd apartenenta lor grupurilor anumite ale antigenelor HIV («gag» -proteinele interne ale HIV, «env» - glicoproteinele membranei externe si «pol» - enzimele virale - transcriptaza reversa, etc.). Esantionul se interpreteaza pozitiv la anti-HIV la îndeplinirea criteriului de pozitivitate pentru trusa Western-Blot aplicata. De exemplu, în test-sistemele New Lav blot-1 si New Lav blot-2 produse de BIO-RAD, Franta, aplicate în tara, se declara pozitive esantioanele sanguine continînd anticorpii la cel putin doua din trei glicoproteine (pentru HIV-1 - gp41, gp120 si gp160; HIV-2 - gp36, gpl05 si gp140) în asociere cu alte proteine specifice sau fara ele.

Diagnosticul infectiei HIV/SIDA se stabileste în baza «Raportului cu privire la confirmarea de laborator a unui caz nou de infectie cu virusul HIV» la obtinerea rezultatului Western-Blot pozitiv, continând descrierea ampla a profilului anticorpilor asociati cu HIV-1 sau HIV-2 si rezultatelor testarilor de screening si de triere, inclusiv denumirile test-sistemelor aplicate, rapoartele DO ser/cut off pentru toate mostrele sanguine ale persoanei cercetate.

Diagnosticul „Sindromul imunodeficientei achizitionate (SIDA)» se stabileste în institutiile medicale (stationar sau ambulator - policlinica) unde se efectueaza supravegherea de dispensar si tratamentul pacientului conform diagnosticului infectia HIV/SIDA, maladiile oportuniste sau concomitente (de boala definitorie SIDA).

Definirea (descrierea) clinica a maladiei SIDA cu certitudine lipseste. Diagnosticul presupus sau posibil (SIDA?) nu se stabileste. Diagnosticul se confirma în baza investigatiilor de laborator si a supravegherii clinice. Motivul de declarare a diagnosticului este rezultatul pozitiv la anticorpi anti-HIV (ELISA si New Lav blot), datele statusului imun al pacientului si, obligatoriu, diagnosticul unei maladii SIDA-indicatoare (de boala definitorie SIDA, bolile oportuniste). Medicul, suspectînd la pacient HIV seronegativ posibilitatea desfasurarii manifestarilor clinice ale maladiei SIDA pe fondalul grav al clinicii bolii SIDA-indicatoare, are dreptul si este dator sa prescrie examinarea la HIV conform indicatiilor clinice sub cifrul 113 maturi sau 117 copii si obtinînd rezultatele testarii la anticorpi anti-HIV ia decizia cu privire la stabilirea diagnosticului.

Clasificarea clinica a infectiei HIV/SIDA
Clasificarea clinica si clinico-imunologica a infectiei HIV/SIDA se bazeaza pe elaborarile OMS si Centrului de Control al Maladiilor (CDC Atlanta, USA) în 1990, introduse în practica mondiala în 1993.

Grupa A
O persoana este clasificata în grupa A daca are una sau mai multe din manifestarile indicate mai jos, are documentata infectia HIV si nu are manifestari din grupa B sau C.
- Infectie HIV asimptomatica
- Adenopatie persistenta generalizata
- Infectie HIV acuta (sindrom retroviral acut)

Grupa B
Persoana clasificata în grupa B care nu are manifestari din grupa C si îndeplineste urmatoarele conditii:

a. manifestarile clinice sunt conditionate de infectia HIV sau scaderea imunitatii celulare;
b. manifestarile clinice sunt evolutive sau necesita asistenta medicala. Exemple de astfel de manifestari:

- Angiomatoza bacilara;
- Candidoza orofaringiana;
- Candidoza vulvovaginala (persistenta sau cu raspuns slab la terapie);
- Displazia cervicala (moderata sau severa) sau carcinomul cervical in situ;
- Simptoame constitutionale (febra 38,5°C sau diaree > l luna);
- Leucoplakie paroasa orala;
- Herpes Zoster (cel putin 2 episoade sau 2 dermatoame);
- Purpura trombocitopenica idiopatica;
- Listerioza;
- Boli inflamatorii pelvine (in special daca sunt complicate cu abcese tubo-ovariene);
- Neuropatia periferica.

Grupa C, simptomatologie severa, SIDA propriu zisa
- Candidoza esofagiana . Diagnostic de certitudine prin examen endoscopic, necropsic sau microscopic dintr-un prelevat obtinut direct din tesutul afectat. Nu se foloseste cultura ca metoda de diagnostic.
Diagnostic prezumtiv: durere retrosternala la deglutitie cu debut recent si candidoza orala diagnosticata clinic sau microscopic, evidentierea de micelii filamentale dintr-un prelevat de pe mucoasa orala);

- Candidoza pulmonara (trahee, bronhii, plamîni). Diagnostic de certitudine prin examen endoscopic, necropsic sau microscopic dintr-un prelevat obtinut direct din tesutul afectat;

- Cancerul cervical invaziv. Diagnostic de certitudine prin examen citologic;

- Coccidioidomicoza diseminata (cu alta localizare sau suplimentar la localizarea pulmonara, ganglionii hilari sau cervicali). Diagnostic de certitudine prin microscopie, cultura sau detectare de antigen din tesutul afectat.

- Cryptococcoza extrapulmonara. Diagnostic de certitudine prin microscopie, cultura sau detectare de antigen din tesutul afectat.

- Criptosporidioza sau izosporidiaza cu diaree persistenta de peste l luna. Diagnostic de certitudine prin microscopie.

- Boala cu Citomegalovirus si cu alta localizare decît in ficat, splina sau ganglionara. Diagnostic de certitudine prin microscopie, cultura sau decelare de antigen din tesutul afectat.

- Retinita cu Citomegalovirus. Diagnostic de certitudine prin examen histologic, cultura sau decelare de antigen din retina (modalitate de diagnostic utilizata foarte rar). Diagnostic prezumptiv prin examinare oftalmologica cu evidentierea unor pete albe cu margini bine delimitate, cu raspîndire centrifuga de-a lungul vaselor sanguine pe o durata de luni de zile si asociate frecvent cu vasculita, hemoragie si necroza retiniana.

- Encefalopatia HIV. Diagnostic de certitudine: manifestare clinica constînd din tulburari cognitive sau motorii care perturba activitatea cotidiana, cu evolutie de la saptamîni la luni, în absenta altor afectiuni ce ar putea sa induca un tablou clinic asemanator. Excluderea acestora se efectueaza prin examinarea lichidului cefalorahidian, fie prin tomografie computerizata/ rezonanta magnetica/autopsie.

- Infectia cu virus Herpes Simplex.Ulcer cutaneomucos persistent (durata >1 luna) sau bronsita, pneumonie sau esofagita cu orice durata. Diagnostic de certitudine prin microscopie, cultura sau decelare de antigen din tesutul afectat.

- Histoplasmoza diseminata (cu alta localizare sau suplimentar la localizarea pulmonara, ganglioni hilari si cervicali). Diagnostic de certitudine prin microscopie, cultura sau decelare de antigen din tesutul afectat.

- Sarcomul Kaposi. Diagnostic de certitudine prin examen histologic Diagnostic prezumtiv: leziune cutanata sau mucoasa de culoare rosu-violacee; diagnosticul prezumtiv trebuie efectuat de un medic cu experienta, care a diagnosticat mai multe cazuri.
Limfomul primar cerebral. Diagnostic definitiv prin examen histologic.

- Limfomul Burkitt, imunoblastic, limfomul cu celule mari de tip B sau limfomul cu fenotip imunoblastic necunoscut. Diagnostic de certitudine prin examen histologic.

- Infectia cu Mycobacterium avium sau Mycobacterium kansasii diseminata (cu alta localizare sau în plus fata de localizarea pulmonara, piele, sau ganglionii hilari si cervicali. Diagnostic de certitudine prin cultura.

- Infectia cu alte mycobacterii sau specii de mycobacterii neidentificate de tip diseminat ( cu alta localizare sau în plus fata de localizarea pulmonara, piele si ganglioni hilari sau cervicali). Diagnostic prezumptiv prin microscopie cu evidentierea de bacili acid-alcool-rezistenti în alte prelevate decît din plamîn, piele, ganglioni hilari si cervicali.

- Infectia cu Mycobacterium tuberculosis cu orice localizare, pulmonara sau extrapulmonara. Diagnostic de certitudine prin cultura. Diagnostic prezumtiv pentru tuberculoza pulmonara prin date clinice, radiologice, raspuns la terapie si/sau fara examen microscopic. Diagnostic prezumtiv pentru localizarea extrapulmonara prin microscopie.

- Pneumonia cu Pneumocystis carinii. Diagnostic de certitudine prin examen citologic. Diagnostic prezumtiv: a. dispnee de efort sau tuse seaca cu debut recent (pîna în 3 luni) si b. infiltlrat pulmonar interstitial bilateral evidentiat prin examen radiologie sau scanare cu gallium si c. p O2; arterial < 70 mm Hg sau scaderea capacitatii de difuziune respiratorie (< 80% din valorile normale) sau cresterea gradientului de tensiune a oxigenului la nivel alveolo-arterial si de excluderea unei pneumonii bacteriene.

- Pneumonia recurenta. Diagnostic definitiv: pneumonie cu caracter recurent (mai mult decît un episod intr-o perioada de un an), cu caracter acut (modificare radiologica care nu a fost prezenta anterior) si care este diagnosticata prin: a. cultura sau alta metoda care sa indice etiologia si sa excluda pneumonia cu Pneumocystis carinii sau Mycobacterium tuberculosis si b. aspectul radiologic. Diagnostic prezumtiv: caracter recurent, acut, diagnostic bazat pe semne clinice si radiologice.

- Leucoencefalopatia multifocara progresiva. Diagnostic de certitudine prin examen histologic.
Septicemia recurenta cu Salmonella (netifica). Diagnostic de certitudine prin cultura.
Toxoplasmoza cerebrala cu debut dupa prima luna de viata. Diagnostic de certitudine prin examen citologic. Diagnostic prezumtiv: a. debut recent a unei simptomatologii neurologice cu caracter de focalizare sau prin modificarea starii de constiinta si b. evidentierea prin tomografie computerizata sau rezonanta magnetica a unei leziuni cerebrale cu efect de masa care capteaza periferic substanta de contrast si c. prezenta anticorpilor toxo sau raspunsul favorabil la terapia specifica.

- Sindromul de istovire HIV. Diagnostic definitiv: pierdere in greutate > 10% plus fie diaree cronica (cel putin 2 scaune/zi pe o durata > 30 zile) fie astenie cronica si febra documentata (>30 zile , intermitenta sau constanta) . Se exclud alte boli care pot induce aceeasi simptomatologie (neoplasme, tuberculoza, criptosporidioza sau alte enterocolite).

Cauze de imunodeficienta care descalifica diagnosticul de certitudine pentru boala indicatoare SIDA în absenta documentarii de laborator a infectiei HIV:

a. Terapie imunosupresoare (corticosteroizi, citostatice) cu durata de administrare de cel putin 3 luni.

b. Leucemii si limfoame: leucemia limfatica acuta sau cronica, mielomul multiplu, boala Hodgkin, limfoame non Hodgkin (cu exceptia limfomului cerebral primitiv) sau alte tumori maligne a tesutului limforeticular sau histiocitar (limfom Burkitt, Histiocitoza X, sarcomul imunoblastic. Micozis fungoid, Sindromul Szezry, limfadenopatia angioimunoblastica.

c. imunodeficienta congenitala (agamaglobulinemia, sindromul Di George, sindromul Wiskoft-Aldrich).

Clasificarea clinico-imunologicâ a infectiei HIV/SIDA
Se bazeaza pe criteriile clinice si cantitatea de celule TCD4 în sînge. Aceasta clasificare a fost elaborata de OMS in 1990, modificata de Centrul de combatere a maladiilor în SUA, publicata în 1993, actualmente e recunoscuta de toata lumea medicala.

Categoria A include urmatoarele forme: infectia HIV asimptomatica, infectia HIV acuta (initiala), limfoadenopatia generalizata persistenta la persoanele cu infectia confirmata.

Categoria B include cazurile de angiomatoza bacilara, candidoza cavitatii bucale si faringelui, vulvovaginului (recidivanta, rezistenta), displazia cervicala, cancerul cervical, febra 38,5° sau diaree cu durata mai mult de o luna, leucoplakia paroasa a limbii, purpura trombocitopenica idiopatica, listerioza, maladiile inflamatorii ale bazinului mic, neuropatiile periferice si alte.

Categoria C include manifestarile clinice care corespund determinarii cazurilor SIDA. Se prevede, ca daca criteriile categoriei C s-au depistat la bolnav macar o singura data, acest bolnav se refera la categoria C.

Nivelurile de supraveghere
Nivelul primar - sarcinile :
- depistarea cazurilor suspecte;
- înregistrarea si informatia;
- ancheta epidemiologica primara;
- analiza primara;
- efectuarea masurilor antiepidemice si profilactice.

Nivelul intermediar - sarcinile:
- cercetarea cazurilor de infectare si de îmbolnavire;
- analiza datelor primite de la nivelul primar: - stabilirea particularitatilor epidemiologice; - evaluarea tendintelor; - îndeplinirea sarcinilor de control;
- asigurarea cu mijloace auxiliare (de laborator);
cercetarea cazurilor si eruptiilor presupuse;
analiza informatiei si formularea diagnosticului epidemiologie;
- elaborarea si organizarea efectuarii planurilor de masuri antiepidemice si profilactice;
- stabilirea legaturilor de conlucrare între institutiile medicale, departamentale, organele administratiei publice locale;
- asigurarea legaturilor retroactive (feed-back) cu institutiile nivelului intermediar si primar;
informarea nivelului central (national);
- monitoringul si evaluarea realizarii programului teritorial de combatere si profilaxie a infectiei HIV/SIDA.

Nivelul central (national) - sarcinile:
- elaborarea politicii de profilaxie si combaterii a infectiei HIV/SIDA;
- coordonarea masurilor nationale de supraveghere;
- asigurarea cu mijloace suplimentare de laborator;
- analiza datelor obtinute de la nivelul intermediar, scopul: stabilirea particularitatilor epidemiologice, evaluarea tendintelor, evaluarea realizarii obiectivelor;
- acordarea ajutorului consultativ-metodic: în organizarea supravegherii, în efectuarea controlului (investigatiilor) de laborator, în instruirea specialistilor,
- monitoringul si evaluarea realizarii Programului National de profilaxie a infectiei HIV/SIDA;
- asigurarea legaturilor retroactive (feed-back) cu institutiile nivelului national, intermediar si primar;
- raportare (declarare) în institutiile nivelului international.

Continutul si particularitatile generatiei a doua de supraveghere epidemiologica a infectiei HIV/SIDA

- Folosirea experientei a doua decenii de supraveghere si acumularea unor date noi în diferite domenii de cercetare a infectiei HIV/SIDA au creat premise reale pentru perfectionarea si largirea sistemului existent de supraveghere însa nu înlocuirea lui.

- Accentul asupra utilizarii sistemelor flexibile, adaptate la situatii concrete si nivelul epidemiei în tara (Epidemia primara - raspîndirea infectiei HIV/SIDA la un nivel scazut si se înregistreaza în rîndurile persoanelor cu comportament riscant. Numarul persoanelor cu infectia HIV nu depaseste 5%. Epidemia concentrata se caracterizeaza prin raspîndirea infectiei HIV/SIDA preponderent în grupurile de risc ale populatiei. Raspîndirea este stabila si depaseste 5%, ca minimum, în unele grupuri de risc. în rîndurile femeilor gravide raspîndirea infectiei nu depaseste 1%. Epidemia generalizata se caracterizeaza prin raspîndirea infectiei HIV/SIDA în toate grupele de populatie. Nivelul raspîndirii în rîndurile femeilor gravide stabil depaseste 1%). Adaptarea la conditiile si sursele locale. Utilizarea activa a elementelor supravegherii de santinela asupra raspîndirii infectiei HIV/SIDA în grupurile vulnerabile cu comportament riscant (si nu numai) si în teritorii separate.

- Integrarea sistemului de supraveghere biologica (depistarea si înregistrarea nu numai a cazurilor SIDA propriu zis, dar si a infectiei HIV în general) cu sistemul de supraveghere asupra comportamentului riscant (monitoringul evolutiei schimbarii stereotipului de comportament legat de riscul infectarii)

- supraveghere de comportament.

- Supravegherea asupra raspîndirii infectiilor cu transmitere sexuala (ITS), utilizarea datelor privind raspîndirea ITS ca indicator al schimbului stereotipului de comportament sexual si majorarii riscului infectarii cu virusul HIV.

- Sprijinul si sustinerea cercetarilor stiintifice în scop de elaborare, perfectionare a metodelor de modelare, pronosticare a epidemiei, de utilizare a datelor supravegherii în planificarea, evaluarea actiunilor, monitoringului si efectuarea campaniilor informationale.

Colectarea datelor pentru supraveghere
Supravegherea biologica:
- Screeningul sîngelui donat;
- Screeningul diferitor grupuri profesionale ale populatiei;
- Screeningul probelor colectate în procesul examinarii generale si speciale a populatiei;
Supraveghere de santinela a grupurilor particulare, numarul carora poate fi majorat, largit si perfectat, reiesind din rezultatele supravegherii de comportament, în calitate de grupuri supuse supravegherii si testarii pot fi pacienti din clinici de venerologie, femeile care se adreseaza la consultatiile de femei, contingentele implicate în programe profilactice si selectiv populatia care nu prezinta risc majorat de infectare în unele teritorii administrative, precum si alte contingente - migrantii, femeile ce practica sex comercial, etc.

Supravegherea de comportament include:
- Studii sociologice a populatiei în general;
- Studii sociologic a unor grupuri selectate;
- Studiul sociologic al populatiei în localitatile selectate.

Alte surse de informatie:
- Supravegherea cazurilor al infectiei HIV/SIDA;
- Înregistrarea cazurilor de deces al persoanelor cu HIV/SIDA;
- Supravegherea ITS, narcomaniei, tuberculozei.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

Coxartroza, simptomeCoxartroza, simptome
03.04.2019

Coxartroza este o afecţiune care se caracterizează prin dureri la nivelul şoldului. Este o afecţiune cronică, care apare în urma degra [ ... ]

Sindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modernSindromul de intestin iritabil, una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern
03.04.2019

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai răspândite disfuncții ale omului modern. Statisticile arată că acesta afecteaz [ ... ]

Despre pietre la rinichiDespre pietre la rinichi
02.04.2019

Una dintre cele mai dureroase afectiuni este reprezentata de pietrele la rinichi, care pe atat de deranjanta esti si atat de raspandita pest [ ... ]

Sfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelorSfecla roșie, o legumă importantă în lista alimentelor
02.04.2019

Sfecla roșie ocupă un loc bine meritat pe lista alimentelor permise în orice dietă sănătoasă. Leguma este bogată în substanțe nutr [ ... ]

Cinci exerciții pentru o talie subțireCinci exerciții pentru o talie subțire
01.04.2019

Pentru a ne menține silueta este nevoie de o alimentație echilibrată, însă nu este de ajuns, aceasta ar trebui asociată cu un program  [ ... ]

Sindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor perifericeSindromul Raynaud, o afecțiune a arterelor periferice
01.04.2019

Sindromul Raynaud reprezintă o afecțiune a arterelor periferice caracterizată prin modificarea succesivă a culorii degetelor mâinii și [ ... ]

Alte articole...
2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment