Majoritatea oamenilor consumă alcool în diferite cantităţi şi cu frecvenţă variată, doar cca 10% dintre adulţti fiind abstinenţi în majoritatea ţărilor lumii.

Dependenţa de alcool este cea mai răspîndită dintre problemele legate de consumul de droguri la nivel mondial. O persoană din 13 este suspectă de alcoolism. Cîteva milioane de oameni beau prea mult şi riscă să abuzeze de alcool.

În Republica Moldova conform datelor statistice a Centrului Naţional de Management în Sănătate, incidenţa totală prin alcoolism a constituit în 2008 – 111,7  cazuri la 100 mii locuitori, inclusiv prin psihoze alcoolice  21,9 –  cazuri la 100 mii locuitori.

Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale şi 15% din cazurile de înec. De asemenea este unul dintre factorii de divorţ (unul din trei cazuri) şi de molestare a copilului (unul din trei cazuri).

Consumul de alcool poate favoriza apariţia cirozei hepatice, poate să afecteze negativ fătul şi poate fi asociat cu cancerul la sîn la femei, cancerul cavităţii bucale, al esofagului, al faringelui şi laringelui. Consumul exesiv de alcool a fost corelat şi cu disfuncţii sexuale, scăderea libidoului, demenţa şi degenerare musculară. Alcoolul consumat de către o femeie în timpul sarcinii poate afecta negativ fătul, determinînd frecvent greutate scazută la naştere şi în unele cazuri malformaţii congenitale sau retard mental.

Pe termen lung, consumul abuziv de alcool poate avea numeroase efecte negative, atît pe plan social cît şi asupra sănătăţii: agravează hipertensiunea arterială ceea ce creste riscul de accident vascular cerebral, favorizează afecţiunile cardiace (cardiomiopatia dilatativă este una dintre afecţiunile cardiace care poate apare la alcoolici), afectarea sistemului nervos central şi periferic, hepatita cronică, ciroza hepatică alcoolică, pancreatita acută sau cronică sunt numai cîteva dintre afecţiunile în apariţia cărora alcoolul poate fi implicat.

Factorii de risc
Mulţi oameni cred, că au moştenit dependenţa de bautură de la părinţii lor. Dacă părinţii lor au fost sau sunt alcoolici, atunci ei sunt expuşi acestui risc. Există numeroşi descendenţi din familii de consumatori de alcool care, tocmai datorită acestui fapt, au un dezgust puternic faţă de alcool, fiind abstinenţi inrăiţi. Persoanele depresive sau suferinde de boli psihice (tulburare bipolară, schizofrenia, tulburare anxios-depresivă), sunt predispuse unui consum exagerat de alcool.

Sexul masculin constituie un factor de risc pentru consumul crescut de alcool. Cu cît vîrsta la care se începe consumul de alcool este mai mică cu atît şansele de a se ajunge la abuz şi alcoolism sunt mai mari. De asemenea, factorii sociali au o mare influenţă asupra consumului de alcool: anumite obiceiuri, tradiţii sau idei preconcepute, conform cărora la orice întîlnire, vizită sau ocazie trebuie să se consume băuturi alcoolice, întreţin şi stimulează consumul de alcool.

Prevenirea consumului excesiv de alcool constă în:
  • îmbunătăţirea ajutorului şi indrumării acordate individului;
  • întroducerea unor măsuri sociale care să influenţeze obiceiurile în materie de consum alcoolic în intreaga populaţie:
  • evidenţierea preţului alcoolului va duce la reducerea consumului;
  • controlul sau abolirea publicităţii la băuturile alcoolice.
  • controlul vînzărilor – se ştie că relaxarea restricţiilor a dus la creşterea vînzărilor în Finlanda şi alte ţări, dar nu se ştie dacă o creştere a restricţiilor va reduce ratele actuale de consum alcoolic sau va altera şi mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool;
  • educaţia pentru sănătate. Conform unui studiu, sticlele de alcool care aveau pe etichetă un avertisment cu privire la afectarea sănătăţii i-a făcut pe tineri să fie mai conştienţi asupra hazardului asociat cu consumul de alcool.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment