Atunci cînd sunt confruntaţi cu responsabilitatea, fumătorii gîndesc în general astfel: "Fac ce vreau cu sănătatea mea". Dar lucrurile sunt ceva mai complicate.

Fumătorii nu-şi pun în pericol numai propria lor viaţă şi sănătate, ci şi a altora care sunt nevoiţi să trăiască în atmosfera poluată de ei. Un fumător poate să vicieze aerul a zeci de oameni cu care îşi împarte locul de muncă, compartimentul din tren sau sala de clasă. Astfel, nefumătorii sunt de multe ori nevoiţi să inspire fumul produs de fumători, acest fel de fumat fiind numit - fumat pasiv.  
Pericolul fumatului pasiv
Cercetările medicale au arătat că, copiii cu părinţi fumători, suferă mai des de bronşita acută şi cronică, de traheită, de laringite, faringite şi de pneumonie. De asemenea, copiii părinţilor fumători ajung să fie internaţi mai des în spital decît ceilalţi copii cu părinţi nefumători.

O explicaţie logică pentru aceste dezavantaje ar fi, că părinţii care fumează tuşesc mai mult, ceea ce favorizează răspîndirea microbilor şi astfel, copiii lor sunt mai expuşi infecţiilor respiratorii. În plus, fumul are un efect iritant asupra căilor respiratorii ale copiilor, aceştea fiind mult mai sensibili la acţiunea nocivă a poluanţilor.  

O alta consecinţă alarmantă, este posibilitatea de a face cancer prin simpla convieţuire cu fumătorii. Diferite cercetări au arătat că, soţiile fumătorilor au un risc semnificativ crescut de cancer pulmonar.

S-a mai arătat că, cu cît numărul de fumători cu care convieţuieşte cineva este mai mare, cu atît şi riscul acelei persoane de a face cancer pulmonar este mai mare. De exemplu, riscul dumneavoastră de a face cancer pulmonar se poate dubla în numai 5 ani, dacă trăiţi într-o familie, unde sunt 5 fumători.  

Atunci cînd o femeie gravidă fumează, practic îşi forţează fătul să fumeze şi el. Iată un lucru cît se poate de regretabil: greutatea corporală a noilor născuţi de la mamelor care fumează este mai mică decît a celor nascuţi de mamele nefumătoare.

Aceasta este un dezavantaj foarte mare pentru copilaşul abia venit pe lume. Mamele care fumează în timpul gravidităţii au mai multe naşteri premature. De asemenea, copiii mamelor fumătoare au o mortalitate mai mare.  

Efectele negative ale fumatului nu se opresc la naştere sau în perioada imediat următoare. Dezvoltarea fizică şi intelectuală şi chiar comportamentul copiilor născuţi de mame, care au fumat în timpul sarcinii poate fi afectat pe toată durata vieţii lor. Statistici efectuate în Marea Britanie apreciază, că doar în această ţară fumatul în timpul gravidităţii ucide peste 1000 de copii anual.  

Exista 4 categorii de oameni care sunt forţaţi să "fumeze" împotriva voinţei lor:
1. Copiii încă nenăscuţi ai gravidelor care fumează;
2. Copiii crescuţi în familii, unde unul sau ambii părinţi fumează;
3. Soţul sau soţia unui soţ, sau unei soţii fumătoare;
4. Nefumători care sunt obligaţi să inhaleze fumul colegilor de muncă fumători.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră consumul de tutun cel mai important factor de risc pentru starea de sănătate precară a populaţiei din ţările membre. Prevenirea consumului de tutun este în viziunea OMS, cea mai importanta măsura de sănătate publica care poate avea ca rezultat îmbunătăţirea stării de sănătate a peste 870 milioane de oameni.

Activităţile menite să prevină consumul de tutun ar trebui să aibă ca punct de plecare, ceea ce OMS a stabilit în cea de-a 12-a ţintă a strategiei "Sănătatea pentru toţi în secolul 21", ţinta orientată spre reducerea efectelor negative ale alcoolului, drogurilor şi tutunului:
Ţinta 12: Pînă în anul 2015, în toate statele membre [OMS], ar trebui reduse semnificativ efectele adverse asupra sănătăţii datorate consumului de substanţe care dau dependenţă, cum ar fi tutunul, alcoolul şi drogurile.

În particular:
12.1 În toate ţările proporţia de nefumători ar trebui sa fie de cel puţin 80%, la populaţia peste 15 ani şi aproape de 100% la populaţia sub 15 ani;
12.3 În toate ţările prevalenţa utilizării drogurilor ar trebui sa fie redusa cel puţin cu 25% şi mortalitatea cu cel puţin 50%.

Printre numeroasele activităţii şi iniţiative menite să contribuie la reducerea consumului de tutun, Adunarea Generala a OMS a pus bazele negocierilor internaţionale pentru elaborarea Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului (CCCT).

Convenţia cadru a OMS privind Controlul Tutunului a fost încheiată la Geneva la 21 mai 2003 şi a fost semnată de Republica Moldova la 29 iunie 2004, iar la 11mai 2007 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenţia Cadru de Control al Tutunului şi astfel, demonstrează întregii ţări, că sunt gata să-şi asume responsabilitatea pentru implementarea acesteia în scopul asigurării protejării sănătăţii populaţiei şi recunoaşterii impactului devastator al consumului de tutun şi al expunerii la fumul de ţigară.

Republica Moldova va putea beneficia de asistenţă tehnică şi financiară din partea organismelor internaţionale pentru reorientarea agriculturii de la producerea tutunului la alte culturi şi de asemenea ratificarea Convenţiei nu va avea consecinţe negative pentru agenţii economici. Experienţa altor ţări demonstrează că aplicarea ei în practică creează noi oportunităţi în cadrul strategiilor naţionale de dezvoltare durabilă prin promovarea activităţilor alternative producerii de tutun.

RECENT

Aspecte epidemilogice ale izbucnirilor cu boli diareice acute în Republica Moldova (Nadejda Gafin, Aliona Nastas, Ion Bîrcă, Adrian Cotelea, Vasile Sofronie)
02.01.2020

În articol sunt prezentate unele aspecte epidemiologice ale izbucnirilor cu boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova în anii 2014-2 [ ... ]

Impactul asupra sănătății și cel socioeconomic al morbidității prin varicelă în Republica Moldova (Silvia Negară, Vasile Sofronie)
02.01.2020

A fost studiată și analizată epidemilogic morbiditatea prin varicelă în Republica Moldova în perioada 1985-2017. Studiul dat este unul [ ... ]

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment