Există numeroase studii, care tratează efectele fumatului pasiv la nou-născuţi şi la copii pînă la 5 ani.

S-a constatat că nou-născuţii fumătoarelor au adesea o greutate mai mică la naştere, adică în jur de 2000 de grame, iar greutatea va fi cu atît mai mică faţă de cea normală, cu cît femeia însărcinată fumează mai mult. De altfel, rata mortalităţtii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare, decît în cazul mamelor nefumătoare.

După naştere, există la nou-născuţi riscul de „moarte subită” ale carei cauze încă nu sînt în mod clar studiate. Se presupune, că ar fi vorba despre pauzele lungi între respiraţii, care duc la asemenea sfîrşituri tragice. De asemenea, probabilitatea morţii subite a sugarului este strîns legată de consumul de tutun al mamei.
Efectele fumatului pasiv la sugari si la copii mici
Copiii, care au parinţii fumători suferă mai frecvent de bronşite acute, decît cei ai căror parinţi sînt nefumători. În plus, riscurile apariţiei bolilor, inclusiv al cancerului sînt cu atît mai mari, cu cît părinţii, şi în mod deosebit, mama - sînt fumători.

Una dintre cele mai periculoase substanţe, care se gasesc în fumul de ţigară este poloniul. Poloniul este o substanţă radioactivă ce persistă foarte mult în aer şi favorizează apariţia cancerului. Copiii cu mame, care au fumat în timpul sarcinii riscă să facă limfom sau leucemie.

Fumul de ţigară scade rezistenţa la infecţii a copiilor care devin mai sensibili bolile transmisibile. Prin urmare, copiii care fumează pasiv, fac mai frecvent infecţii respiratorii şi riscă să se îmbolnăvească de astm bronşic, otită sau cancer bronhopulmonar. (Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment